Unicul site românesc dedicat Premiilor Nobel, ce dispune de o foarte bogată arhivă de documente audio: interviuri realizate în exclusivitate cu laureaţii şi cu organizatorii evenimentului în chiar zilele decernării premiilor, impresii din Săptămâna Nobel, jurnale de călătorie ale realizatoarei Corina Negrea – şi multe altele.
Compus mai ales din editoriale si cronici, blogul emisiunii Noua revista vorbita incearca, la fel ca emisiunea, sa trateze literatura din perspectiva zilelor noastre, relaxat, privind cartile si autorii in ochi si tinind seama de industria care functioneaza astazi in jurul cartilor.
...traversez strada. Pe lângă mine trec oameni şi lucruri..... mă surprind înclinând respectuos capul când către Beatles, când către Abba, imediat Tricky şi, culmea?!?! James Brown.... Batman.... bună dimineaţa, Bonobo. Ce mai faceţi doamnă Tori Amos? Vă mai întâlniţi cu doamna Sarah Vaughan? Numai când ascultăm împreună Taraful haiducilor..... nu ştiam că vă place.... Dintr-o linie de zebră îmi zâmbeşte o oglindă. Mă uit mai atent, era o pistă de skateri. Ducea către rafturi pline cu discuri. Celebre sau nu.... interesante!?! Discurile stau cuminţi pe rafturile celor „patru zări”: unele vin din Londra, altele din Amsterdam, cele mai şic din Paris şi cele mai punk din Berlin. Se mută dintr-un loc într-altul, se mixează între ele, traversează străzi culturale şi para-culturale, post-culturale şi urban-culturale... pe stradă.
... mi se părea atunci că şi ele ca şi mine (ca şi voi?!?!!!!) trăiesc o stare continuă de dimineaţă. Crossover.
Cultura.net este prima emisiune despre cultura internetului de la Radio România Cultural. Este realizată de Cătălin Sturza şi e difuzată în fiecare vineri, de la 11.30 la 12.00. Pe blogul Cultura.net veţi afla care sunt invitaţii emisiunilor următoare, veţi descoperi ştiri, podcast-uri şi comentarii.
De discutat, se discuta la Timpul prezent, zilnic, intre 11.30 si 12.00. Aici se comenteaza, se dezbat, se analizeaza subiectele din emisiune, se fac propuneri si recomandari, se critica.
De ce StoryMania? Pentru că ne place să spunem poveşti. Pentru că există suficienţi oameni care oricum narează, radiogenic şi colorat, fără pretenţii de omniscienţă sau de exhaustivitate, poveşti cărora m-am gândit că le-ar sta bine într-un volum virtual, cu semnături multiple, publicat în eter...
La Radio Romania Cultural, de luni pana vineri, la ora 15, se citesc "Cartile Seherezadei". Emisiunea, realizata de actrita Adriana Mocca, s-a nascut din placerea de a impartasi cu cei carora nu le mai citeste nimeni un fragment dintr-un text important, proza, filozofie, teatru, eseu, psihologie, poezie, proaspat tradus sau citit demult si uitat.
Nu au carte de muncă, nici salariu fix. Uneori nu câştigă nimic de pe urma muncii lor. Sunt ocoliţi de premii şi nu apar la televizor. Li se spune artişti independenţi. Sunt încadraţi la categoria underground sau indie sau off. Cu ei vă dăm întâlnire în Zona independentă, în fiecare duminică, de la ora 20.30, la Radio Romania Cultural. O emisiune de Robert Bălan.
17 august 2011
Filmul documentar realizat �n tehnica 3D 'Pina', �n regia lui Wim Wenders, pelicul� dedicat� uneia dintre cele mai mari dansatoare �i coregrafe europene, Pina Bausch, va fi lansat �n cinematografe pe 9 septembrie. Cu o lun� �nainte de lansarea �n cinematografe Parada Film a pornit campania de promovare 'Tu ce faci din 9 septembrie?' prin care mai multe vedete din showbiz, media, sport �i din domeniul cultural vor adresa invita�ii spectatorilor s� ia parte la noua experien�� cinematografic�. Timp de o lun�, �n fiecare s�pt�m�n� vor fi lansate clipuri cu personalit��i care exceleaz� �n domenii diferite �i care vor recomanda filmul 'Pina'.
Produc?ia a avut avanpremiera na�ional� la Festivalul Interna�ional de Film Transilvania, unde s-a clasat printre favoritele publicului. Pe 9 septembrie filmul va fi lansat simultan �n Rom�nia, Finlanda, Cehia �i China.
Spectacole rom�ne�ti de dans contemporan vor fi prezentate la Berlin, la festivalul de profil Moving Romania, organizat de Institutul Cultural Rom�n "Titu Maiorescu" �n colaborare cu Centrul Interna�ional de dans Fabrik Potsdam din capitala Germaniei, �ntre 8 �i 15 septembrie. Produc�iile ce vor fi prezentate publicului berlinez poart� semn�tura coregrafilor Andreea Novac ("Dance a Playful Body" �i "Pretend We Make You Happy"), Cosmin Manolescu ("Supergabriela"), Sergiu Mati� �i Vlaicu Golcea ("Duet"), Mihaela Michailov �i M�d�lina Dan ("White Words - Blue Hearted"). Acestora li se adaug� o instala�ie video despre dansul contemporan rom�nesc, semnat� de Bogdana Pascal ("Increasing Romanian Dance"), un jam session "Dancee & Music" cu Vlaicu Golcea �i o mas� rotund� cu coregrafi �i manageri culturali din Rom�nia �i Germania.
Institutul Cultural Rom�n de la Stockholm prezint� publicului suedez, pe 25 august, fenomenul modernist �n proza rom�neasc�, printr-un program de lecturi �n limba suedez� din scrierile lui Tudor Arghezi, Max Blecher, Filip Brunea-Fox, Grigore Cugler, Tiberiu Iliescu, Eugene Ionesco, Urmuz �i Mircea C�rt�rescu (cel din urm� ca succesor al modernismului), �n traducerea lui Inger Johansson �i Dan Shafran. Lectura va fi asigurat� de cunoscu�ii actori suedezi de teatru �i film Stina Ekblad �i Bj�rn Granath. Textele vor fi comentate de scriitorul �i criticul literar Magnus Florin, care va face �i o prezentare a modernismului rom�nesc. Seara este o continuare a unui program organizat �n 2010, care s-a axat pe lirica modernist�.
Primul festival de l�ut� din Rom�nia se va desf�ura, �n perioada 19-25 august, �n Sala Sfatului din Cetatea Neam�ului. La manifestare vor participa �i cei c��iva arti�ti din Rom�nia care au studiat acest instrument. Mirel Remescu, reprezentant al Centrului Cultural "Petre �u�ea", care organizeaz� festivalul �n parteneriat cu Complexul Muzeal Neam�, declar� c� l�uta este un instrument apreciat �n Occident, dar care nu poate fi studiat �n institu�iile de �nv���m�nt muzical din Rom�nia la ora actual�, iar festivalul de l�ut� din Cetatea Neam�ului ar putea �ndrepta situa�ia. Invita�i vor fi cei �ase-�apte arti�ti din Rom�nia - cum bine se �tie, acest instrument nu este studiat �n institu�iile de �nv���m�nt muzical din Rom�nia, din p�cate. �n Europa Occidental� el a c�tigat foarte mult teren �i concertele, piesele care au �n plan central l�uta sunt extrem de apreciate", a declarat Remescu. Potrivit acestuia, dorin�a organizatorilor de a promova l�uta decurge din faptul c� publicul rom�nesc nu cunoa�te foarte mult acest instrument �i nici piesele pentru acesta.
Volumul "Diminea�� pierdut�", de Gabriela Adame�teanu, a fost lansat �n Statele Unite ale Americii, la Northwestern University Press, fiind tradus �n limba englez� de Patrick Camiller. Romanul a fost publicat de Polirom �n colec�ia "Fiction Ltd.".
"Diminea�� pierdut�" a ap�rut ini�ial la editura Cartea Rom�neasc�, �n 1984, �i a primit premiul pentru proz� al Uniunii Scriitorilor din Rom�nia. A fost dramatizat �i pus �n scen� de regizoarea C�t�lina Buzoianu, la Teatrul Bulandra din Capital�, �n decembrie 1986, �ntr-un spectacol devenit clasic, cu Tamara Buciuceanu, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Rodica Tapalag�, Irina Petrescu, Marcel Iure�.
Cartea a mai fost tradus� �i publicat� �n Fran�a, Spania, Ungaria, Israel.Vica Delc�, ajuns� croitoreas� dup� ce regimul comunist i-a �nchis pr�v�lia, pleac� prin Bucure�ti, ca s� mai schimbe o vorb� cu cineva �i s� adauge pensiei din care tr�ie�te �mpreun� cu so�ul ei o mic� sum� pe care Ivona Scarlat, urma�a unei familii burgheze, i-o d� lunar, �n amintirea mamei sale. Necultivat�, dar inteligent�, cu o vorbire colorat� �i o memorie fabuloas�, Vica este un personaj celebru al literaturii rom�ne�ti postbelice.
Cea de-a doua edi�ie a Festivalului Degust�torilor de Film �i Art� Culinar�, care se va desf�ura �ncep�nd de m�ine, �n Portul Cultural Cetate, va aduce �n prim plan cinematografia �i buc�t�ria din 10 ��ri dun�rene. La Festivalul Degust�torilor de Film �i Art� culinar� vor rula �i filme vechi, restaurate, cum ar fi produc�ia ungureasc� din 1919, semnat� de Alexandre Korda, "Omul de aur/ Az aranzember", un film mut dup� romanul omonim de Jokai Mor, filmat �i pe Insula Ada Kaleh, sau filmul german ce va deschide festivalul m�ine, "Dun�rea de la P�durea Neagr� la Marea Neagr�", un documentar mut realizat de Hans Curlis �n 1929, care a fost cofina�at, la vremea aceea, �i de Direc�ia Presei a Guvernului Rom�niei. De asemenea, vor fi proiectate filme premiate la Cannes �i Berlin, precum "Drume�ii" al ucraineanului Igor Strembitki, "Minus" �i "Fugi, iepure, fugi" ale s�rbului Pavle Vuckovici, "411- Z" al ungurului Daniel Erdely, respectiv drama regizoarei germane Maren Ade "To�i �mpreun�" �i desenul animat "Tramvaiul nr. 9" al ucraineanului Stepan Koval, ambele premiate la Berlinale.
Arti�ti plastici din Bulgaria, Macedonia, Serbia, Turcia �i Rom�nia vor participa, �ncep�nd de m�ine ?i p�n� pe 28 august, la cea de a VIII-a edi�ie a Taberei interna�ionale de pictur� ''Lucian Grigorescu'', ce se va organiza la Medgidia.
Organizatorii au anun?at c� tablourile care vor fi pictate de arti�tii plastici vor fi donate spitalului din localitate. Manifestarea poart� numele pictorului Lucian Grigorescu, care s-a n�scut �n 1894 la Medgidia. �n 2006, municipalitatea i-a acordat marelui pictor, post-mortem, titlul de cet��ean de onoare al ora�ului.
Actri�a Monica B�rl�deanu este una dintre protagonistele peliculei italiene "Maternity Blues", de Fabrizio Cattani, o dram� ce spune povestea a patru femei care �i-au omor�t copiii. Produc?ia a fost selectat� �n sec�iunea competi�ional� Controcampo italiano a Festivalului de la Vene�ia. Filmul "Maternity Blues/ Il bene dal male" spune povestea a patru femei diferite, �ns� legate de o culp� comun�: infanticidul. Ele sunt internate �mpreun� �i tr�iesc o "condamnare mai ales interioar�", leg�ndu-�i fiecare propria culp� de cea a alteia, se �mprietenesc, �i fac confiden�e �i se consoleaz�, ap�r�nd �ntr-o lumin� de "vinovate inocente".
Pelicula are la baz� cartea Graziei Verasani - "From Medea". Personajul interpretat de Monica B�rl�deanu �n "Maternity Blues" este Eloisa, o femeie pasional� �i direct�, gata oric�nd s� polemizeze cu celelalte, afi��nd un cinism de fa�ad�.
Cea de-a 68-a edi�ie a Festivalului Interna�ional de Film de la Vene�ia se va desf�ura �ntre 31 august - 10 septembrie.
Lansat �n iunie, deschis p�n� �n luna octombrie, Muzeul Benzii Desenate ajunge, la jum�tatea acestei luni, la deplina maturitate - moment marcat cu muzic� ?i juc�rii urbane. Vineri la Muzeul Benzii Desenate pe teras� concerteaz� Cycler ?i Brazda lui Novac iar �n interior sunt expuse (?i desenate) juc�riile SANDO ?i BUCUR. Cycler, proiectul muzical al lui Ioan B�rladeanu, a aparut "din joac� �i pl�cere personal�" cu aproape un deceniu �n urm�. Printre colabor�rile sale se num�r� cele cu solista Florentina Ciobanu ?i cu arti�tii vizuali Anemic.Cinema �i Thora Noir. Brazda lui Novac este proiectul lui Victor Popescu, nume proeminent pe scena muzicii electronice din Rom�nia de peste 10 ani. Muzica sa este o fuziune de stiluri, de la industrialul anilor '80 p�n� la elemente de shoegaze. �n concerte, jocul audio-video include vizualurile create de Vali Chinci�an.
Steagul lui �tefan cel Mare va fi transportat la Chi�in�u cu un avion special �i va fi expus la Muzeul Na�ional de Arheologie �i Istorie din capitala Republicii Moldova �ntre 24 august - 12 septembrie. Statul rom�n va pl�ti transportul la Chi�in�u cu un avion special �i asigurarea steagului lui �tefan cel Mare, aflat �n prezent la Muzeul Na�ional de Istorie a Rom�niei. Cheltuielile statului moldovean pentru �mprumutarea steagului lui �tefan cel Mare se ridic� la circa 300.000 de lei. Banii vor fi aloca�i din rezerva guvernului moldovean �i vor fi folosi�i pentru asigurarea securit��ii relicvei �i pentru amenajarea spa�iului de expozi�ie. Recuperat de la M�n�stirea Zografu, din Grecia, �n 1917, restaurat timp de �apte ani �i prezentat recent publicului, acest vestigiu istoric de unicat al gloriosului nostru voievod ar conferi o semnifica�ie distinct� �i inedit� manifest�rilor oficiale prilejuite de s�rb�torirea, pe 27 august 2011, a 20 de ani de la proclamarea Independen�ei Republicii Moldova �i a dou� decenii de la stabilirea rela�iilor diplomatice dintre Chi�in�u �i Bucure�ti.
Institutul Cultural Rom�n de la Var�ovia organizeaz� p�n� pe 9 septembrie, la Poznan o campanie de diploma�ie public� 'Rom�nia multietnic�', sub forma unei expozi�ii de fotografie �n aer liber, itinerante. Fotografiile din expozi�ie prezint� diverse aspecte din via�a minorit��ilor din Rom�nia - costume, obiceiuri, evenimente, arhitectur� �i sunt �nso�ite de scurte texte care surprind informa�ii esen�iale despre minorit��ile respective. Expozi�ia, deschis� �ntre 15 iulie �i 15 august, la Cracovia, face parte din cadrul programului 'Rom�nia plural�', organizat �n acest an de ICR Var�ovia care �i propune s� pun� �n valoare diversitatea etnocultural� a Rom�niei, privit� ca surs� de creativitate, dar �i experien�a gestion�rii acestei pluralit��i etnice, lingvistice, confesionale.
Oamenii de Neanderthal ar fi putut fi cople�i�i de un "val" alc�tuit din veri�orii lor mai avansa�i, primii oameni moderni, care le-au provocat dispari�ia, �n urm� cu 40.000 de ani. Aceasta este concluzia unui studiu britanic efectuat �ntr-un sit arheologic din P�rigord, o fost� mare provincie din sudul Fran�ei. Cum a disp�rut omul de Neanderthal, permi��nd popula�iilor mai avansate de Homo sapiens, venite probabil din Africa, s� se implanteze �n Europa? Aceast� �ntrebare face obiectul multor dezbateri �n s�nul comunit��ii �tiin�ifice interna�ionale, informeaz� Agen?ia France Press. Cea mai recent� teorie, publicat� �n revista american� Science, se bazeaz� pe o analiz� statistic� a elementelor care dateaz� din acea epoc� �i care au fost descoperite �n regiunea P�rigord. Cercet�torii de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie au descoperit c� num�rul siturilor susceptibile de a fi fost ocupate de primii oameni moderni, unde au fost descoperite urmele unor a�ez�ri, resturi de animale �i hran�, era superior num�rului siturilor ocupate de omul de Neanderthal.
Noaptea Bibliotecilor, un eveniment care �i propune "s� readuc� la lumin�" mersul la bibliotec�, se va desf�ura �n noaptea de 1 octombrie, �ntre orele 18.00 - 4.00, �n centrele din Bucure�ti �i din �ar�. Astfel, scriitori, critici literari, poe�i �i cercet�tori vor povesti experien�ele lor de lectur�. De asemenea, muzica unplugged o s� �i poarte pe cititori printre pove�tile c�r�ilor. Organizatorii Nop�ii Bibliotecilor sunt Asocia�ia Excedo �n parteneriat cu Asocia�ia Na�ional� a Bibliotecarilor �i Bibliotecilor Publice din Rom�nia �i Asocia�ia Marketer Club. Ideea Nop�ii Bibliotecilor a pornit de la o ipotez� statistic�: "dac� m�car un sfert dintre cei care au c�lcat o dat� printr-o bibliotec� �n ultimii 10 ani ar reveni cel pu�in o dat� pe an �ntr-o sal� de lectur�, starea de spirit �n bibliotecile Rom�niei s-ar schimba semnificativ". �n prezent, �n Rom�nia func�ioneaz� peste 3.000 de biblioteci publice. Accesul publicului la manifest�rile organizate �n Noaptea Bibliotecilor va fi gratuit.
Pelicula "Tat�l fantom�" de Lucian Georgescu a fost selec�ionat� �n sec�iunea competitiv� destinat� filmelor de debut a celei de-a 35-a edi�ii a Festivalului de Film de la Montreal. Singurul eveniment competitiv de clas� A din America de Nord, se va desf�?ura �ncep�nd de m�ine. Road-movie ini�iatic, "Tat�l fantom�" are un punct de plecare �n nuvela "Almost Oriental" a scriitorului �i scenaristului american Barry Gifford care, de altfel, are �i o apari�ie cameo �n film. O comedie dulce-amar�, lungmetrajul spune o dubl� poveste de dragoste. Omagiu tandru �i nostalgic adus unei epoci apuse, "Tat�l fantom�" �mbin� stilistic cinema-ul postmodern cu cel clasic, gra�ie �i imaginii semnate Liviu M�rghidan �i coloanei sonore originale compuse de Johannes Malfatti, care se �mbin� cu hit-uri clasice precum "Breakfast in America" al trupei Supertramp. Al�turi de Marcel Iure� �i Mihaela S�rbu, �n film mai joac� Valer Delakeza, Mihai Constantin, Mimi Br�nescu, Victor Rebengiuc, Mariana Mihu�, Nicodim Ungureanu, Vitalie Bantas, Marcello Cobzariu �i Mirela Opri�or.
Institutul Cultural Rom�n de la Stockholm prezint� publicului suedez, pe 25 august, fenomenul modernist �n proza rom�neasc�, printr-un program de lecturi �n limba suedez� din scrierile lui Tudor Arghezi, Max Blecher, Filip Brunea-Fox, Grigore Cugler, Tiberiu Iliescu, Eugene Ionesco, Urmuz �i Mircea C�rt�rescu (cel din urm� ca succesor al modernismului), �n traducerea lui Inger Johansson �i Dan Shafran. Lectura va fi asigurat� de cunoscu�ii actori suedezi de teatru �i film Stina Ekblad �i Bj�rn Granath. Textele vor fi comentate de scriitorul �i criticul literar Magnus Florin, care va face �i o prezentare a modernismului rom�nesc. Seara este o continuare a unui program organizat �n 2010, care s-a axat pe lirica modernist�.
Trupa Metallica a anun�at pe site-ul oficial c� va s�rb�tori 30 de ani de existen�� printr-o serie de patru concerte speciale, exclusiv pentru membrii fan clubului ei, pe care forma�ia american� le va sus�ine �n ora�ul San Francisco �n luna decembrie. Doar fanii devota�i ai trupei americane vor putea s� cumpere bilete la aceste concerte. Pre�ul unui tichet este de 6 dolari. Fanii vor avea posibilitatea s� intre �n posesia unor pachete speciale de bilete, care le vor asigura intrarea la toate cele patru concerte, pentru suma de 19,81 dolari. Una dintre cele mai apreciate forma�ii rock din istorie, Metallica s-a �nfiin�at �n 1981. De-a lungul carierei, a lansat nou� albume de studio, trei albume live, dou� EP-uri �i a v�ndut peste 100 de milioane de discuri �n toat� lumea, fiind recompensat� cu nou� premii Grammy. Metallica poate fi considerat� cu u�urin�� una dintre cele mai bune �i mai influente trupe heavy metal ale anilor '80. Trupa a sus�inut trei concerte �n Rom�nia, dintre care cel mai recent �n vara anului trecut, �n cadrul Festivalului Sonisphere.
Alexandra Semenova, curatoare la Centrul Muzeal din Krasnoiarsk, va participa, �n perioada octombrie - decembrie, la un stagiu la Anaid Art Gallery din Bucure�ti, �n cadrul programului 'Russian - European Curatorial Exchange 2011' derulat de re�eaua European Union National Institutes for Culture. Absolvent� a departamentului de art� �i cultur� al Universit��ii Federale Siberiene �n 2006, Alexandra Semenova s-a remarcat at�t prin proiectele curatoriate, c�t �i prin activitatea publicistic�, ca jurnalist cultural �i critic de art�. �n 2010 a fost distins� cu premiul pentru critic� de art� acordat de Funda�ia Mihail Prohorov, iar �n acela�i an, a urmat programul 'Art leadership fellows' pentru management artistic al CEC Artslink (New-York). Practica sa curatorial� �i de management include �coala de var� a Bienalei Muzeului din Krasnoiarsk, proiectele 'Nu vreau s� fiu cosmonaut' (expozi�ie �i competi�ie pentru arti�ti tineri), 'Place of piece one' (Nazarovo) �i coordonarea proiectului ruso-olandez VOTH (Krasnoiarsk). Prin programul 'Russian - European Curatorial Exchange 2011', EUNIC �i propune s� sus�in� t�n�ra genera�ie de curatori implicat� �n dezvoltarea �i modernizarea centrelor expozi�ionale, bienalelor �i institu�iilor artistice din Rusia.
Noaptea Bibliotecilor, un eveniment care �i propune "s� readuc� la lumin�" mersul la bibliotec�, se va desf�ura �n noaptea de 1 octombrie, �ntre orele 18.00 - 4.00, �n centrele din Bucure�ti �i din �ar�. Astfel, scriitori, critici literari, poe�i �i cercet�tori vor povesti experien�ele lor de lectur�. De asemenea, muzica unplugged o s� �i poarte pe cititori printre pove�tile c�r�ilor. Organizatorii Nop�ii Bibliotecilor sunt Asocia�ia Excedo �n parteneriat cu Asocia�ia Na�ional� a Bibliotecarilor �i Bibliotecilor Publice din Rom�nia �i Asocia�ia Marketer Club. Ideea Nop�ii Bibliotecilor a pornit de la o ipotez� statistic�: "dac� m�car un sfert dintre cei care au c�lcat o dat� printr-o bibliotec� �n ultimii 10 ani ar reveni cel pu�in o dat� pe an �ntr-o sal� de lectur�, starea de spirit �n bibliotecile Rom�niei s-ar schimba semnificativ". �n prezent, �n Rom�nia func�ioneaz� peste 3.000 de biblioteci publice. Accesul publicului la manifest�rile organizate �n Noaptea Bibliotecilor va fi gratuit.
Cea de-a cincea edi�ie a Promenadei Operei, eveniment anual �n cadrul c�ruia soli�ti angaja�i sau colaboratori ai Operei Na�ionale Bucure�ti c�nt�, pentru bucure�teni, cele mai cunoscute �i mai �ndr�gite fragmente din opere �i operete, pe esplanada cl�dirii, va avea loc s�mb�t�. Concertul �n aer liber se va desf�ura pe esplanada din fa�a cl�dirii ONB, cu acces gratuit. Evenimentul va fi prezentat de actorul Adrian P�duraru, iar orchestra �i soli�tii vor evolua sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare. Concertul propune spectatorilor un program bogat �i variat, reunind cele mai cunoscute �i mai �ndr�gite fragmente din opere �i operete (arii �i duete), �n interpretarea unora dintre cei mai talenta�i �i mai aprecia�i arti�ti lirici ai momentului, angaja�i sau colaboratori ai ONB. Edi�ia din acest an va aduce �n fa�a publicului soli�ti precum Iordache Basalic, Leonard Bernad, Mariana Colpo�, Ana Maria Com�a, Lucian Corchi�, Felicia Filip, Daniel Filipescu, Pompeiu H�r�teanu.
Freedom House Rom�nia a lansat cea de-a XIII-a edi�ie a concursului na�ional "T�n�rul Jurnalist al Anului", �nscrierile fiind deschise p�n� pe 26 august.
Competi?ia este adresat� tinerilor jurnali�ti (p�n� �n 35 ani) din �ntreaga �ar�, care scriu �n presa tip�rit� �i online. Sec�iunile celei de-a XIII-a edi�ii a concursului sunt: Cultur�, IT&C �i Tehnologie, Actualitate intern�, Finan�e, Politic� extern� �i Afaceri europene, Mediu/ Ecologie. �n cazul articolelor online, se vor accepta numai publica�iile pe site-uri de specialitate. Post�rile de pe bloguri, de orice tip, �i interviurile nu sunt eligibile. �nscrierile se vor face p�n� �n 26 august: prin po�t� la sediul Freedom House Rom�nia sau prin e-mail. Candida�ii se pot �nscrie la o singur� sec�iune, cu articole aflate la prima participare la un astfel de concurs, iar cei care au c�tigat Marele Premiu �n cadrul edi�iilor anterioare nu mai pot participa.
Cautare
Newsletter
Toata lumea din familia noastra: din Buenos Aires �n Lisabona
Cel mai recent lungmetraj al regizorului Radu Jude, Toata lumea din familia noastra, va participa luna aceasta la doua dintre cele mai importante festivaluri de film independent din lume: IndieLisboa (Portugalia) şi BAFICI (Buenos Aires Festival Internacional de Cine Independiente).
Seri de muzica rom�neasca la Istanbul: Zdob si Zdub pe malurile Bosforului
Vineri, 13 aprilie 2012, trupa Zdob si Zdub va concerta �n Clubul Roxy din Beyoglu, zona centrala si moderna a Istanbulului, �n continuarea seriei de concerte de muzica balcanica sustinute de Institutul Cultural Rom�n Dimitrie Cantemir - Istanbul
Blestemul bufonului Rigoletto, �n direct de pe scena Covent Garden la Opera Nationala Bucuresti
Miercuri, 17 aprilie 2012 (21.30), spectacolul Rigoletto (Giuseppe Verdi) va fi transmis �n direct de pe scena Royal Opera House - Covent Garden (Londra) la Sala Studio a Operei Nationale Bucuresti.
Traditii pascale si port national rom�nesc la Muzeul Horniman din Londra
Muzeul Horniman, �n colaborare cu Institutul Cultural Rom�n din Londra si cu Muzeul Bucovinei din Suceava, prezinta o expozitie inspirata din traditiile pascale rom�nesti.
ICR NY co-prezinta a patra editie a Festivalului de Film European Disappearing Act
�ntre 11 si 22 aprilie 2012, Centrul Ceh si Institutul Cultural Rom�n din New York prezinta, sub egida EUNIC, �n parteneriat cu institute culturale si consulate din alte 21 de tari, festivalul de film european Disappearing Act IV.
Scoala altfel, o ora de educatia muzicala, un proiect Radio Rom�nia Cultural
A noua ora de educatie muzicala din acest an scolar a avut loc pe 4 aprilie 2012, �n sectorul 2, la Scoala Central�, sub genericul Scoala, altfel, un program de educatie nonformala initiat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Vineri, 6 martie 2012, la Palatul Mogosoaia, Sala scoartelor s-a dovedit a fi ne�ncapatoare la ultima etapa - a zecea, a Drumului spre celebritate - emisiune concurs, ajunsa la editia a III-a.
Primul lungmetraj �n regia lui Silviu Purcarete va fi prezentat la Sibiu
Lungmetrajul de debut al regizorului Silviu Purcarete ajunge şi la Sibiu. Filmul va fi prezentat zilnic, �n perioada 27 aprilie - 3 mai 2012, la Hala Balanţa.
Prezente rom�nesti la Festivalul International de Film goEast Wiesbaden
Festivalul Filmul Central-Est European goEast de la Wiesbaden Germania are loc �ntre 18 si 24 aprilie 2012 si prezinta o mixtura provocanta de filme, discursuri si concerte.
Ultimul spectacol cu Olandezul zburator, �n aceasta stagiune a Operei Nationale Bucuresti
Miercuri, 11 aprilie 2012, (19.00) pe scena ONB va avea loc ultimul spectacol cu Olandezul zburator (Der fliegende Holl�nder - Richard Wagner), o poveste impresionanta despre dragoste si sacrificiu.
Lansare de carte: Mastile lui M.I. Gabriel Liiceanu �n dialog cu Mircea Ivanescu
Miercuri, 11 aprilie 2012, ora 18.00, la Institutul Cultural Rom�n (Aleea Alexandru 38) va avea loc lansarea cartii Mastile lui M.I. Gabriel Liiceanu �n dialog cu Mircea Ivanescu (Editura Humanitas, 2012).
Art Act Magazine şi Photo Magazine lanseaza concursul foto Traieşte arta la maxim!
Art Act Magazine si Photo Magazine te �ndeamna sa traiesti arta la maxim. Ilustreaza ideea prin doua imagini si ai sansa de a c�stiga un abonament la Photo Magazine, plus ocazia ca lucrarile tale sa fie prezentate �ntr-o expozitie.
Radio Rom�nia Cultural si Asociatia Culturala Acccendo va invita din nou sa fiti martorii unei �nt�lniri artistice exceptionale, ce se desfasoara sub genericul Flautul de aur.
Un regal al tineretii si excelentei muzicale �n cadrul Seriei Concertelor Enescu
Unii dintre cei mai talentati studenti rom�ni si britanici la prestigioasele scoli de muzica din capitala britanica se vor reuni joi, 5 aprilie 2012, la sediul Institutului Cultural Rom�n din Londra.
Premiera pentru copii la Studioul Experimental: Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart
Studioul Experimental de Opera si Balet �Ludovic Spiess� din cadrul Operei Nationale Bucuresti a pregatit luna aceasta o noua premiera pentru copii: opera Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart.
Adina Dragomir de la Radio Rom�nia Cultural va fi distinsa cu premiul Reporterul anului acordat de revista Actualitatea Muzicala
Cei mai valorosi oameni din zona muzicala si cele mai importante proiecte ale anului 2011 vor fi celebrati, pe data de 5 aprilie 2012, �n Aula Palatului Cantacuzino din Capitala, unde vor fi acordate premiile Revistei Actualitatea Muzicala.
ICR New York prezinta spectacolul de teatru neconventional The Window, creat si regizat de Ana Margineanu
Luni, 2 aprilie 2012, a avut loc premiera proiectului de teatru neconventional The Window (Vitrina), prezentat de Institutul Cultural Roman din New York in spatiul galeriei sale de pe Third Avenue din Manhattan.
S�mbata, 31 martie 2012, s-a desfasurat la Londra finala renumitului Concurs International de Cvartete de Coarde - Wigmore Hall London International String Quartet Competition.
Cunoscutul dirijor Misha Katz revine la Sala Radio din Bucuresti, pentru a dirija concertul Orchestrei Nationale Radio de vineri, 6 aprilie 2012, ora 19.00.
Festivalul International al Scolilor de Teatru si Film ClassFest, editia a II-a
ICR "Mihai Eminescu" la Chisinau sprijina participarea scolilor rom�nesti de teatru si film la cea de-a doua editie a Festivalului International al Scolilor de Teatru si Film ClassFest.
T�rgul de carte Gaudeamus Cluj-Napoca s-a �ncheiat
Duminica, 1 aprilie 2012, s-a �ncheiat T�rgul de carte Gaudeamus Cluj-Napoca, editia a XIII-a. Organizat de Radio Rom�nia, �n parteneriat cu Radio Rom�nia Cluj, T�rgul a adus �n prim-plan actualitatea vietii culturale si editoriale �n cele cinci zile c�t a durat evenimentul.
La Storymania, astazi, 2 aprilie 2012, redifuzam ediţia din data de 31 martie 2011 - o poveste despre construcţia salii celei noi a Teatrului Excelsior, pe care maestrul Ion Lucian şi-a dorit sa o lase "moştenire viitoarelor generaţii de spectatori tineri".
Dirijorul Ralf Sochaczewsky si violonistul Alexandru Tomescu, �n concert la Sala Radio
Miercuri, 4 aprilie 2012, ora 19.00, Orchestra de Camera Radio va invita la un concert simfonic ce �l va avea ca invitat pe dirijorul german Ralf Sochaczewsky, care a mai fost prezent �n Studioul "Mihail Jora" cu ocazia Festivalului International de Chitara de anul trecut.
Celia Costea si Rubens Pelizzari, invitati speciali pe scena ONB, �n spectacolul Tosca
Miercuri, 4 aprilie 2012 (19.00), Opera Nationala Bucuresti va ofera un spectacol de neuitat - Tosca, cu invitati speciali. Soprana Celia Costea va da viata Floriei Tosca, eroina operei lui Giacomo Puccini, alaturi de tenorul Rubens Pelizzari, �n rolul lui Mario Cavaradossi.
Filosoful, scriitorul si traducatorul rom�n Sorin Lavric va sustine doua conferinte la Chisinau
Institutul Cultural Rom�n "Mihai Eminescu" la Chisinau �n colaborare cu Antena din Chisinau a Agentiei Universitare pentru Francofonie (AUF), prin Programul de Studii Avansate "Alexandru S. Sturdza" organizeaza doua conferinte sustinute filosoful, scriitorul si traducatorul rom�n Sorin Lavric.
�n saptam�na 2-6 aprilie 2012 elevii din toata tara descopera o scoala altfel dec�t au cunoscut-o p�na acum. Si anume una a dialogului �ntre copii, profesori si specialisti, a spatiilor deschise, a activitatilor practice, a �nvatarii prin metode noi, inovative, chiar distractive.
Emisiunea Vorba de cultura va invita sa o descoperiti (ori redescoperiti) pe poeta Ioana Ieronim. Personalitate marcanta si activa a vietii noastre culturale, Ioana Ieronim este cunoscuta si prin volumele sale de versuri si prin traduceri ori proiecte din diverse zone artistice.
�n cadrul proiectului Scoala altfel, Drumul spre celebritate, emisiune concurs organizata de Radio Rom�nia Cultural, Centrul Cultural "Palatele Br�ncovenesti" si ExcesMusic, programeaza o noua etapa la Palatul Mogosoaia.
Luna aprilie aduce 1890 de minute de spectacol pe scena Teatrului Naţional "Radu Stanca" Sibiu
Luna aprilie aduce pe scena Teatrului Naţional "Radu Stanca" din Sibiu un program de evenimente bogat şi provocator prin poveştile şi perspectivele propuse asupra lumii din jurul nostru.
Radio Romania Cultural
Filmul documentar realizat �n tehnica 3D 'Pina', �n regia lui Wim Wenders, pelicul� dedicat� uneia dintre cele mai mari dansatoare �i coregrafe europene, Pina Bausch, va fi lansat �n cinematografe pe 9 septembrie. Cu o lun� �nainte de lansarea �n cinematografe Parada Film a pornit campania de promovare 'Tu ce faci din 9 septembrie?' prin care mai multe vedete din showbiz, media, sport �i din domeniul cultural vor adresa invita�ii spectatorilor s� ia parte la noua experien�� cinematografic�. Timp de o lun�, �n fiecare s�pt�m�n� vor fi lansate clipuri cu personalit��i care exceleaz� �n domenii diferite �i care vor recomanda filmul 'Pina'.
