Unicul site românesc dedicat Premiilor Nobel, ce dispune de o foarte bogată arhivă de documente audio: interviuri realizate în exclusivitate cu laureaţii şi cu organizatorii evenimentului în chiar zilele decernării premiilor, impresii din Săptămâna Nobel, jurnale de călătorie ale realizatoarei Corina Negrea – şi multe altele.
Compus mai ales din editoriale si cronici, blogul emisiunii Noua revista vorbita incearca, la fel ca emisiunea, sa trateze literatura din perspectiva zilelor noastre, relaxat, privind cartile si autorii in ochi si tinind seama de industria care functioneaza astazi in jurul cartilor.
...traversez strada. Pe lângă mine trec oameni şi lucruri..... mă surprind înclinând respectuos capul când către Beatles, când către Abba, imediat Tricky şi, culmea?!?! James Brown.... Batman.... bună dimineaţa, Bonobo. Ce mai faceţi doamnă Tori Amos? Vă mai întâlniţi cu doamna Sarah Vaughan? Numai când ascultăm împreună Taraful haiducilor..... nu ştiam că vă place.... Dintr-o linie de zebră îmi zâmbeşte o oglindă. Mă uit mai atent, era o pistă de skateri. Ducea către rafturi pline cu discuri. Celebre sau nu.... interesante!?! Discurile stau cuminţi pe rafturile celor „patru zări”: unele vin din Londra, altele din Amsterdam, cele mai şic din Paris şi cele mai punk din Berlin. Se mută dintr-un loc într-altul, se mixează între ele, traversează străzi culturale şi para-culturale, post-culturale şi urban-culturale... pe stradă.
... mi se părea atunci că şi ele ca şi mine (ca şi voi?!?!!!!) trăiesc o stare continuă de dimineaţă. Crossover.
Cultura.net este prima emisiune despre cultura internetului de la Radio România Cultural. Este realizată de Cătălin Sturza şi e difuzată în fiecare vineri, de la 11.30 la 12.00. Pe blogul Cultura.net veţi afla care sunt invitaţii emisiunilor următoare, veţi descoperi ştiri, podcast-uri şi comentarii.
De discutat, se discuta la Timpul prezent, zilnic, intre 11.30 si 12.00. Aici se comenteaza, se dezbat, se analizeaza subiectele din emisiune, se fac propuneri si recomandari, se critica.
De ce StoryMania? Pentru că ne place să spunem poveşti. Pentru că există suficienţi oameni care oricum narează, radiogenic şi colorat, fără pretenţii de omniscienţă sau de exhaustivitate, poveşti cărora m-am gândit că le-ar sta bine într-un volum virtual, cu semnături multiple, publicat în eter...
La Radio Romania Cultural, de luni pana vineri, la ora 15, se citesc "Cartile Seherezadei". Emisiunea, realizata de actrita Adriana Mocca, s-a nascut din placerea de a impartasi cu cei carora nu le mai citeste nimeni un fragment dintr-un text important, proza, filozofie, teatru, eseu, psihologie, poezie, proaspat tradus sau citit demult si uitat.
Nu au carte de muncă, nici salariu fix. Uneori nu câştigă nimic de pe urma muncii lor. Sunt ocoliţi de premii şi nu apar la televizor. Li se spune artişti independenţi. Sunt încadraţi la categoria underground sau indie sau off. Cu ei vă dăm întâlnire în Zona independentă, în fiecare duminică, de la ora 20.30, la Radio Romania Cultural. O emisiune de Robert Bălan.
2 august 2011
Muzeul Benzii Desenate, p�n� pe 16 octombrie, la MNAC
Muzeul Benzii Desenate, care cuprinde spa�ii expozi�ionale, o mediatec�, o zon� destinat� crea�iei �i un spa�iu pentru dezbateri, poate fi vizitat, p�n� pe 16 octombrie, la Muzeul Na�ional de Art� Contemporan� din Capital�. Muzeul Benzii Desenate este un proiect pilot derulat de Institutul Cultural Rom�n ?i Muzeul Na�ional de Art� Contemporan�, cu sprijinul re�elei EUNIC �n Rom�nia, al Centrului Belgian de Band� Desenat� �i �n parteneriat cu Asocia�ia Bedefililor din Rom�nia. Ini�iativa urmeaz� Salonului European de Band� Desenat� organizat de EUNIC Bucure�ti �n 2010 �i prefa�eaz� a doua edi�ie a manifest�rii, care se va desf�ura �n lunile octombrie - noiembrie, anul acesta. O expozi�ie permanent� de tezaur va cuprinde lucr�ri originale ilustr�nd istoria benzii desenate rom�ne�ti, iar patru expozi�ii temporare vor fi dedicate lucr�rilor contemporane. Vor fi organizate, de asemenea, o serie de conferin�e consacrate imaginilor din zone paralele cu arta benzilor desenate, dezbateri cu participarea unor autori �i editori, ateliere de crea�ie, sesiuni de live drawing, lans�ri de carte, proiec�ii de filme �i, nu �n ultimul r�nd, concerte.
Documentarul 3D "Pina", de Wim Wenders, �n cinematografele rom�ne�ti, din 9 septembrie
Documentarul 3D "Pina", de Wim Wenders, despre Pina Bausch, una dintre cele mai importante �i apreciate coregrafe ale dansului contemporan, va avea premiera �n cinematografele rom�ne�ti pe 9 septembrie. Documentarul 3D a avut premiera mondial� la Festivalul de Film de la Berlin, �n selec�ia oficial�, �n afara competi�iei. "Pina" a c�tigat doar �ntr-o singur� s�pt�m�n� marele premiu la 3D Festival din Paris �i premiul pentru cel mai bun documentar german la Dokville. A�a cum este prezentat de regizorul Wim Wenders, "Pina" este un film pentru Pina Bausch, una dintre cele mai importante �i apreciate coregrafe ale dansului contemporan. Filmat �n 3D cu trupa de dans Tanztheater Wuppertal Pina Bausch, produc�ia ilustreaz� revolu�ionara �i originala art� a marii coregrafe germane care a murit �n vara anului 2009. Filmul �i introduce pe spectatori �ntr-o dimensiune nou�, invit�ndu-i �ntr-o c�l�torie senzual�, cu imagini uimitoare: pe scen�, al�turi de trupa de dans, �n afara teatrului, �n ora� �i �n zonele din apropierea ora�ului industrial Wuppertal - locul unde, timp de 35 de ani, Pina Bausch a tr�it �i a creat.
"4,3,2" de Cristian Mungiu - cel mai vizionat film rom�nesc �n cinematografe, �n ultimii cinci ani
"4 luni, 3 s�pt�m�ni �i 2 zile", de Cristian Mungiu, �i "Eu c�nd vreau s� fluier, fluier", de Florin �erban, sunt cele mai vizionate filme rom�ne�ti �n cinematografele din Rom�nia, din ultimii cinci ani. Potrivit Anuarului statistic al cinematografiei pe 2010, realizat de Centrul Na�ional al Cinematografiei, locul al treilea �n top este ocupat de "Amintiri din Epoca de Aur 1", de Cristian Mungiu, urmat de dou� pelicule ale lui Sergiu Nicolaescu: "Supravie�uitorul" �i "Poker". "Restul e t�cere", de Nae Caramfil, "California Dreamin', de Cristian Nemescu, �i "Ho Ho Ho", de Jesus del Cerro, completeaz� clasamentul celor mai vizionate filme rom�ne�ti �n cinematografele noastre �n ultimii ani. Num�rul de spectatori atra�i de filmele rom�ne�ti este mult mai mic �ns� dec�t cel atras de peliculele str�ine.
Covasna: Spa�iile expozi�ionale ale Muzeului Carpa�ilor R�s�riteni, modernizate cu sprijinul Ministerului Culturii
Spa�iile expozi�ionale ale Muzeului Na�ional al Carpa�ilor R�s�riteni din Sfantu Gheorghe au fost modernizate �i aduse la standarde europene cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii �i Patrimoniului Na�ional. Conducerea muzeului a redeschis pentru public casa memorial� a scriitorului Romulus Cioflec din Araci, precum �i spa�iul expozi�ional din cadrul muzeului din Sfantu Gheorghe care au fost reamenajate de o echip� specializat� din Bucure�ti. Conducerea institu�iei a men�ionat c� spa�iile expozi�ionale au fost regandite astfel incat s� devin� mai accesibile �i mai animate, iar vizitatorul s� perceap� cu mai mult� u�urin�� informa�ia �tiin�ific�. Intregul proiect a fost finan�at de Ministerul Culturii cu peste 2,5 milioane de euro.
Scriitoarea Herta M�ller viziteaz� Suedia in luna septembrie
Scriitoarea Herta M�ller, laureat� a Premiului Nobel pentru literatur� pe anul 2009, viziteaz� Suedia in luna septembrie, la invita�ia Institutului Cultural Roman de la Stockholm. Primul punct din turneu este Targul de Carte Bok & Bibliotek de la G�teborg, unde Herta M�ller va participa ca invitat de onoare. Ea va fi prezent� la o dezbatere cu tema 'Limba ca Heimat' �i va lansa dou� noi apari�ii in limba suedez�: cartea de debut Niederungen, republicat� acum in Suedia in versiune revizuit� �i necenzurat�, �i volumul de eseuri Hunger und Seide. Intalnirile Hertei M�ller cu cititorii suedezi vor continua pe 27 septembrie la Stockholm, cu o discu�ie care va avea loc pe Scena Interna�ional� a Scriitorilor. Turneul suedez al Hertei M�ller este organizat de Institutul Cultural Roman de la Stockholm, in parteneriat cu Targul de Carte Bok & Bibliotek, Scena Interna�ional� a Scriitorilor �i editurile suedeze Wahlstr�m & Widstrand �i Tranan.
Bihor: Buc�t�rie medieval�, descoperit� in Cetatea Oradea
In Cetatea Oradea, aflat� in ample lucr�ri de reabilitare, a fost descoperit� o buc�t�rie medieval�, aproape neatins�, care ar fi a patra din Europa, ce urmeaz� s� fie p�strat� �i restaurat� in situ pentru vizitare. 'Inainta�ii no�tri au folosit chiar �i chiuvet� pentru a sp�la vase', a declarat vicepre�edintele Funda�iei pentru Protec�ia Monumentelor Istorice din jude�ul Bihor, Sarkozi Zoltan. Aceast� inc�pere a fost descoperit� la primul etaj al Palatului Cet��ii. Inc�perile buc�t�riei au supravie�uit cateva sute de ani, fiind zidite �i nefolosite, se pare, de pe vremea turcilor, fapt care a contribuit la conservarea lor peste ani. Cetatea medieval� Oradea este in �antier de reabilitare din iunie 2009 pan� in iunie 2015, printr-un proiect cu finan�are european� de peste 36 de milioane de euro. Proiectul are ca scop introducerea in circuitul turistic na�ional, regional �i interna�ional a Cet��ii Oradea - centru regional reprezentativ de patrimoniu cultural �i turism.
Cinematografia romaneasc�, cea mai interesant� din Europa
Romania este o �ar� care iese in eviden�� in ceea ce prive�te filmele, iar cinematografia sa este cea mai interesant� din Europa in ziua de ast�zi, sus�ine produc�torul Roger Garcia, directorul executiv al Hong Kong International Film Festival Society, intr-un amplu interviu ap�rut in cotidianul american Wall Street Journal. Garcia a fost pentru a doua oar� director executiv al Hong Kong International Film Festival Society, la 30 de ani dup� primul s�u mandat. Festivalul Interna�ional de Film de la Hong Kong a prezentat, anul acesta, peste 330 de filme, fiind considerat unul dintre cele mai importante din lume.
Oamenii ferici�i in copil�rie sunt mai predispu�i la a divor�a la varsta adult� ? studiu
Oamenii care au avut o copil�rie idilic� sunt mai predispu�i la a divor�a la varsta adult�, pentru c� sunt mai increz�tori in for�ele proprii �i mai preg�ti�i s� renun�e la o rela�ie care nu func�ioneaz� cum trebuie, potrivit unui studiu publicat de dailymail. La acest studiu, realizat de cercet�torii de la Universitatea Cambridge, au participat mai multe mii de voluntari britanici, n�scu�i pe parcursul unei singure s�pt�mani in 1946. In adolescen��, profesorii acestora le-au dat calificative in func�ie de nivelul lor de fericire. Au fost luate in calcul �i probleme precum agita�ia, angoasele sau nerespectatea autorit��ii. Cateva zeci de ani mai tarziu, cercet�torii au colectat noi informa�ii despre via�a acestora �i le-au analizat. Oamenii de �tiin�� au descoperit c� persoanele care au fost fericite in adolescen�� au fost mai mul�umite de slujba ob�inut�, au avut mai multe pasiuni �i o via�� social� mai activ�. Totodat�, ace�ti oameni au prezentat mai pu�ine riscuri de a suferi de tulbur�ri psihice in perioada ulterioar� adolescen�ei.
"Clujul - peisaj cultural"
Consiliul Jude�ean Cluj a lansat proiectul "Clujul - peisaj cultural", care i�i propune promovarea obiectivelor cultural-turistice din jude�, acoperind principalele etape ale istoriei medievale, moderne �i contemporane, reprezentative pentru toate comunit��ile etnice �i confesionale. Au fost selectate pentru promovare mai multe obiective cultural-turistice, printre care Domeniul de la Ciucea, Cetatea din Bologa, Castelul B�nffy din R�scruci, castrul roman Potaissa, biserica din localitatea Feleacu, biserica din Vad, Biserica Reformat� - Calvin� din M�n�stireni, Biserica de Lemn din Nicula, Biserica Reformat� - Calvin� din comuna Sic, Muzeul de Art� Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei �i Muzeul Na�ional de Istorie a Transilvaniei - Colec�ia de Istorie a Farmaciei. Pentru promovarea acestor obiective se vor edita albume, pliante, bro�uri, CD-uri multimedia, se vor realiza filme �i spoturi publicitare dar �i un website accesibil de pe site-ul Consiliului Jude?ean Cluj. Proiectul este finan�at prin Programul Opera�ional Regional.
Tezaurul de la Pietroasa, a�teptat la Gala�i la sfar�itul lunii noiembrie
Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut �i sub numele de 'Clo�ca cu puii de aur', ar putea ajunge pentru dou� s�pt�mani la Gala�i, la sfar�itul lunii noiembrie. Pentru acest eveniment, la Muzeul de Istorie vor fi condi�ii excep�ionale de securitate: senzori de mi�care, camere de luat vederi, folie antiefrac�ie �i paz� permanent� din partea Jandarmeriei �i a serviciilor secrete. Deocamdat�, nu s-a stabilit ce piese vor fi aduse la Gala�i, ins�, potrivit uzan�elor interna�ionale, tezaurul nu poate fi transportat integral, din motive de siguran��. Autorit��ile locale i�i doresc ca publicul s� poat� vizita gratuit aceast� expozi�ie, de�i suma necesar� asigur�rii va fi una considerabil�.
Kusturica va construi un ora� istoric in Bosnia, pentru ecranizarea romanului "E un pod pe Drina"
Regizorul sarb, Emir Kusturica, a prezentat, la Visegrad, in estul Bosniei �i Her�egovinei, proiectul s�u de construc�ie a unui str�vechi ora� unde inten�ioneaz� s� realizeze ecranizarea romanului "E un pod pe Drina", capodopera scriitorului iugoslav, Ivo Andri�. "Vom construi un ora� care va ar�ta ca �i cum ar fi fost ridicat in urm� cu 400 de ani", a declarat cineastul. Kamengrad sau "ora�ul lui Andric" va fi construit pe o suprafa�� de aproximativ 14.000 de metri p�tra�i, in apropierea celebrului port otoman din secolul al XVI-lea Vi�egrad, unde se afl� celebrul pod peste Drina din romanul lui Andri�. Ora�ul va fi alc�tuit din 50 de case �i va avea o biseric�, prim�rie, hoteluri, teatru, magazine, cafenele, o pia�� de alimente �i un port. Or�elul va servi apoi ca atrac�ie turistic�. Scriitorul Ivo Andri� a primit premiul Nobel pentru literatur� in 1961. Cartea "E un pod peste Drina" prezint� istoria Bosniei �i a comunit��ilor din aceast� �ar� care se intersecteaz� �i se destram�.
Volumul "Minunata lume nou�", de Aldous Huxley s-a clasat pe locul al treilea in topul c�r�ilor pe care americanii au vrut s� le interzic� in 2010
Volumul "Minunata lume nou�", de Aldous Huxley, s-a clasat pe locul al treilea in topul c�r�ilor pe care americanii au vrut s� le interzic� in 2010, realizat de The American Library Association. Cartea fost interzis� in Irlanda, cand a ap�rut pentru prima dat�, in 1932. Romanul distopic a fost cartea care a avut cele mai multe plangeri din partea cititorilor, in Statele Unite ale Americii, ace�tia remarcand scenele de sex explicit, limbajul ofensator �i "insensibilitatea" scriiturii. The American Library Association a publicat lista primelor zece c�r�i pe care americanii au incercat s� le interzic�, anul trecut. Pe primul loc s-a clasat "And Tango Makes Three" de Justin Richardson �i Peter Parnell - povestea unui pui adoptat de doi pinguini imperiali, la Gr�dina Zoo din New York. Mai multe persoane au insistat ca aceast� carte s� fie scoas� din lista de lecturi a copiilor, blamand "homosexualitatea" celor doi pinguini. Pe locul al doilea s-a clasat cartea "The Absolutely True Diary of a Part-Time Indian" de Sherman Alexie.
Cinematografia romaneasc�, cea mai interesant� din Europa
Romania este o �ar� care iese in eviden�� in ceea ce prive�te filmele, iar cinematografia sa este cea mai interesant� din Europa in ziua de ast�zi, sus�ine produc�torul Roger Garcia, directorul executiv al Hong Kong International Film Festival Society, intr-un amplu interviu ap�rut in cotidianul american Wall Street Journal. Garcia a fost pentru a doua oar� director executiv al Hong Kong International Film Festival Society, la 30 de ani dup� primul s�u mandat. Festivalul Interna�ional de Film de la Hong Kong a prezentat, anul acesta, peste 330 de filme, fiind considerat unul dintre cele mai importante din lume.
Scriitoarea Herta M�ller viziteaz� Suedia in luna septembrie
Scriitoarea Herta M�ller, laureat� a Premiului Nobel pentru literatur� pe anul 2009, viziteaz� Suedia in luna septembrie, la invita�ia Institutului Cultural Roman de la Stockholm. Primul punct din turneu este Targul de Carte Bok & Bibliotek de la G�teborg, unde Herta M�ller va participa ca invitat de onoare. Ea va fi prezent� la o dezbatere cu tema 'Limba ca Heimat' �i va lansa dou� noi apari�ii in limba suedez�: cartea de debut Niederungen, republicat� acum in Suedia in versiune revizuit� �i necenzurat�, �i volumul de eseuri Hunger und Seide. Intalnirile Hertei M�ller cu cititorii suedezi vor continua pe 27 septembrie la Stockholm, cu o discu�ie care va avea loc pe Scena Interna�ional� a Scriitorilor. Turneul suedez al Hertei M�ller este organizat de Institutul Cultural Roman de la Stockholm, in parteneriat cu Targul de Carte Bok & Bibliotek, Scena Interna�ional� a Scriitorilor �i editurile suedeze Wahlstr�m & Widstrand �i Tranan.
Vaticanul lanseaz� un dialog public cu ateii
Vaticanul a lansat o rund� de dialoguri publice cu ateii, considerand c� societatea modern� trebuie s� vorbeasc� mai mult despre Dumnezeu �i din dorin�a de a c�uta un teren comun intre cei care cred �i cei care nu cred in divinitate. Faptul c� seria de dialoguri a fost lansat� in Fran�a, unde un puternic secularism a impins credin�a la marginea sferei publice, constituie o reflectare a obiectivului Papei Benedict al XVI-lea de a readuce problemele religioase in centrul dezbaterilor din societate. Dialogul, intitulat semnificativ 'Curtea neamurilor', dup� zona Templului din Ierusalim unde era permis� intalnirea intre evrei �i neevrei, va continua in urm�torii doi ani in cel pu�in 16 ora�e din Europa �i America de nord.
Gala premiilor BAFTA din 2012 va avea loc duminic�, 12 februarie
Gala premiilor BAFTA din 2012 va avea loc duminic�, 12 februarie, la Royal Opera House din Londra, au anun�at reprezentan�ii British Academy of Film and Television. Nominaliz�rile vor fi anun�ate in cadrul unei ceremonii ce va avea loc mar�i, 17 ianuarie 2012. Premiile BAFTA reprezint� cele mai prestigioase distinc�ii din cinematografia britanic�. Lungmetrajul "Discursul regelui/ The King's Speech" a fost marele inving�tor la gala premiilor BAFTA din 2011, impunandu-se in �apte din cele 14 categorii la care a fost nominalizat. In afar� de premiile pentru cel mai bun film �i cel mai bun film britanic, "The King's Speech" a ob�inut, printre altele, trofee BAFTA pentru cel mai bun scenariu original, cei mai buni actori in rol secundar - Helena Bonham Carter �i Jeffrey Rush, dar �i pentru cea mai bun� coloan� sonor�, semnat� de Alexandre Desplat.
"Clujul - peisaj cultural"
Consiliul Jude�ean Cluj a lansat proiectul "Clujul - peisaj cultural", care i�i propune promovarea obiectivelor cultural-turistice din jude�, acoperind principalele etape ale istoriei medievale, moderne �i contemporane, reprezentative pentru toate comunit��ile etnice �i confesionale. Au fost selectate pentru promovare mai multe obiective cultural-turistice, printre care Domeniul de la Ciucea, Cetatea din Bologa, Castelul B�nffy din R�scruci, castrul roman Potaissa, biserica din localitatea Feleacu, biserica din Vad, Biserica Reformat� - Calvin� din M�n�stireni, Biserica de Lemn din Nicula, Biserica Reformat� - Calvin� din comuna Sic, Muzeul de Art� Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei �i Muzeul Na�ional de Istorie a Transilvaniei - Colec�ia de Istorie a Farmaciei. Pentru promovarea acestor obiective se vor edita albume, pliante, bro�uri, CD-uri multimedia, se vor realiza filme �i spoturi publicitare dar �i un website accesibil de pe site-ul Consiliului Jude?ean Cluj. Proiectul este finan�at prin Programul Opera�ional Regional.
Fragmente din vechiul castru al Legiunii a XIII-a Gemina, descoperite in Cetatea din Alba Iulia
Arheologii din Alba Iulia au descoperit, in timpul unor lucr�ri de reamenajare a zonei interioare a Cet��ii Vauban, fragmente din vechiul castru al Legiunii a XIII-a Gemina, peste care a fost construit� fortifica�ia. Prima descoperire a fost f�cut� in apropierea Por�ii a III-a a cet��ii, unde a fost g�sit� funda�ia uneia dintre bar�cile solda�ilor romani din Legiunea a XIII-a Gemina. Baraca are o l��ime de 22 de metri �i in ea locuiau aproximativ 200 de solda�i romani. O alt� descoperire important� a arheologilor a fost f�cut� in zona Por�ii a IV-a a cet��ii, unde s�p�turile au scos la iveal� un altar din perioada roman�. Se presupune c� acesta ar face parte dintr-un templu, iar in func�ie de descoperirile ulterioare arheologii vor stabili dac� poate fi conservat "in situ".
Cina cea de tain� a avut loc intr-o miercuri, nu in Joia Mare, crede un cercet�tor britanic
Cina cea de tain�, ultima mas� pe care Iisus Hristos a luat-o al�turi de cei 12 apostoli in seara din Joia Mare, a avut loc, de fapt, intr-o miercuri, afirm� un profesor universitar britanic, intr-o carte publicat� de Universitatea Cambridge. In cartea intitulat� "The Mystery of the Last Supper", profesorul a incercat s� explice toate contradic�iile care ii intrig� pe istorici de mai multe secole. Exper�ii au parcurs Ierusalimul cu un cronometru pentru a verifica dac� era posibil ca evenimentele biblice s� se desf�oare in intervalul joi seara - vineri diminea�a. Pe de alt� parte, Apostolii Matei, Marcu �i Luca spun c� Cina cea de tain� a fost o mas� de Pa�te, in timp ce Apostolul Ioan afirm� c� aceast� mas� a avut loc inainte de Pa�tele evreiesc. In aceste condi?ii, profesorul britanic sus?ine c� ambele opinii sunt adev�rate, numai c� acestea se raporteaz� la dou� calendare diferite. Analizand cele dou� calendare, el a ajuns la concluzia potrivit c�reia Cina cea de tain� a avut loc miercuri, cu o zi inainte de Joia Mare.
O limb� preistoric� vorbit� pe continentul african, la baza tuturor limbilor din lume ? studiu
O limb� preistoric� vorbit� pentru prima dat� in zona actual� a Africii, in urm� cu mai multe zeci de mii de ani, st� la baza tuturor limbilor din lume - de la englez� la mandarin� -, potrivit unui studiu publicat in revista Science. Dup� ce a analizat peste 500 de limbi str�ine, profesorul Quentin Atkinson, de la Universitatea din Auckland, autorul acestui studiu, a descoperit c� acestea au la baz� o singur� limb� de mult uitat� vorbit� de str�mo�ii omului in epoca de piatr�. Totodat�, dovezile descoperite de profesor arat� c� limbajul a ap�rut in urm� cu cel pu�in 100.000 de ani, mult mai devreme decat se credea. Descoperirea aduce noi informa�ii despre unul dintre cele mai importante evenimente din evolu�ia omului. De�i majoritatea cercet�torilor au c�zut de acord c� primii oameni moderni au ap�rut in Africa, momentul in care str�mo�ii omului au inceput s� vorbeasc� nu a fost inc� stabilit. Unii sunt de p�rere c� limbajul a evoluat independent in diferite p�r�i ale lumii, in timp ce al�ii spun c� a ap�rut intr-un singur loc �i c� limbile vorbite in prezent deriv� dintr-una singur�.
Cautare
Newsletter
Artistul Tudor Banuş expune la ICR Stockholm
ICR Stockholm gazduieşte �n perioada 21 aprilie - 11 mai 2012 prima expoziţie personala a artistului ilustrator Tudor Banuş �n Suedia.
Teatrul Naţional "Radu Stanca" Sibiu şi Transilvania Film prezinta joi, 26 aprilie 2012, ora 20:30, la Hala Balanţa, proiecţia de gala a filmului Undeva la Palilula.
Instituto Cervantes din Bucuresti si UNATC va invita la Teatrul contra - Contra progresului, Contra iubirii, Contra democratiei, trei texte apartin�nd dramaturgului spaniol Esteve Soler.
ICR Stockholm participa pentru a treia oara la Noaptea Culturala a orasului
Aflata la a treia ediţie, Noaptea Culturala a orasului Stockholm (Kulturnatt) va avea loc anul acesta �n 21 aprilie şi se va desfaşura �n 85 de locaţii din oras.
Luni, 23 aprilie, Ziua Internaţionala a Carţii şi a Drepturilor de autor
Programul de carte �şi propune sa creeze anual, de Ziua Internaţionala a Carţii şi a Drepturilor de autor, un spaţiu public de afirmare pentru autorii rom�ni, deţinatori de drepturi de autor, pentru bibliotecarii rom�ni, �n cadrul unor evenimente mediatice.
Toata lumea din familia noastra: din Buenos Aires �n Lisabona
Cel mai recent lungmetraj al regizorului Radu Jude, Toata lumea din familia noastra, va participa luna aceasta la doua dintre cele mai importante festivaluri de film independent din lume: IndieLisboa (Portugalia) şi BAFICI (Buenos Aires Festival Internacional de Cine Independiente).
Seri de muzica rom�neasca la Istanbul: Zdob si Zdub pe malurile Bosforului
Vineri, 13 aprilie 2012, trupa Zdob si Zdub va concerta �n Clubul Roxy din Beyoglu, zona centrala si moderna a Istanbulului, �n continuarea seriei de concerte de muzica balcanica sustinute de Institutul Cultural Rom�n Dimitrie Cantemir - Istanbul
Blestemul bufonului Rigoletto, �n direct de pe scena Covent Garden la Opera Nationala Bucuresti
Miercuri, 17 aprilie 2012 (21.30), spectacolul Rigoletto (Giuseppe Verdi) va fi transmis �n direct de pe scena Royal Opera House - Covent Garden (Londra) la Sala Studio a Operei Nationale Bucuresti.
Traditii pascale si port national rom�nesc la Muzeul Horniman din Londra
Muzeul Horniman, �n colaborare cu Institutul Cultural Rom�n din Londra si cu Muzeul Bucovinei din Suceava, prezinta o expozitie inspirata din traditiile pascale rom�nesti.
ICR NY co-prezinta a patra editie a Festivalului de Film European Disappearing Act
�ntre 11 si 22 aprilie 2012, Centrul Ceh si Institutul Cultural Rom�n din New York prezinta, sub egida EUNIC, �n parteneriat cu institute culturale si consulate din alte 21 de tari, festivalul de film european Disappearing Act IV.
Scoala altfel, o ora de educatia muzicala, un proiect Radio Rom�nia Cultural
A noua ora de educatie muzicala din acest an scolar a avut loc pe 4 aprilie 2012, �n sectorul 2, la Scoala Central�, sub genericul Scoala, altfel, un program de educatie nonformala initiat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Vineri, 6 martie 2012, la Palatul Mogosoaia, Sala scoartelor s-a dovedit a fi ne�ncapatoare la ultima etapa - a zecea, a Drumului spre celebritate - emisiune concurs, ajunsa la editia a III-a.
Primul lungmetraj �n regia lui Silviu Purcarete va fi prezentat la Sibiu
Lungmetrajul de debut al regizorului Silviu Purcarete ajunge şi la Sibiu. Filmul va fi prezentat zilnic, �n perioada 27 aprilie - 3 mai 2012, la Hala Balanţa.
Prezente rom�nesti la Festivalul International de Film goEast Wiesbaden
Festivalul Filmul Central-Est European goEast de la Wiesbaden Germania are loc �ntre 18 si 24 aprilie 2012 si prezinta o mixtura provocanta de filme, discursuri si concerte.
Ultimul spectacol cu Olandezul zburator, �n aceasta stagiune a Operei Nationale Bucuresti
Miercuri, 11 aprilie 2012, (19.00) pe scena ONB va avea loc ultimul spectacol cu Olandezul zburator (Der fliegende Holl�nder - Richard Wagner), o poveste impresionanta despre dragoste si sacrificiu.
Lansare de carte: Mastile lui M.I. Gabriel Liiceanu �n dialog cu Mircea Ivanescu
Miercuri, 11 aprilie 2012, ora 18.00, la Institutul Cultural Rom�n (Aleea Alexandru 38) va avea loc lansarea cartii Mastile lui M.I. Gabriel Liiceanu �n dialog cu Mircea Ivanescu (Editura Humanitas, 2012).
Art Act Magazine şi Photo Magazine lanseaza concursul foto Traieşte arta la maxim!
Art Act Magazine si Photo Magazine te �ndeamna sa traiesti arta la maxim. Ilustreaza ideea prin doua imagini si ai sansa de a c�stiga un abonament la Photo Magazine, plus ocazia ca lucrarile tale sa fie prezentate �ntr-o expozitie.
Radio Rom�nia Cultural si Asociatia Culturala Acccendo va invita din nou sa fiti martorii unei �nt�lniri artistice exceptionale, ce se desfasoara sub genericul Flautul de aur.
Un regal al tineretii si excelentei muzicale �n cadrul Seriei Concertelor Enescu
Unii dintre cei mai talentati studenti rom�ni si britanici la prestigioasele scoli de muzica din capitala britanica se vor reuni joi, 5 aprilie 2012, la sediul Institutului Cultural Rom�n din Londra.
Premiera pentru copii la Studioul Experimental: Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart
Studioul Experimental de Opera si Balet �Ludovic Spiess� din cadrul Operei Nationale Bucuresti a pregatit luna aceasta o noua premiera pentru copii: opera Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart.
Adina Dragomir de la Radio Rom�nia Cultural va fi distinsa cu premiul Reporterul anului acordat de revista Actualitatea Muzicala
Cei mai valorosi oameni din zona muzicala si cele mai importante proiecte ale anului 2011 vor fi celebrati, pe data de 5 aprilie 2012, �n Aula Palatului Cantacuzino din Capitala, unde vor fi acordate premiile Revistei Actualitatea Muzicala.
ICR New York prezinta spectacolul de teatru neconventional The Window, creat si regizat de Ana Margineanu
Luni, 2 aprilie 2012, a avut loc premiera proiectului de teatru neconventional The Window (Vitrina), prezentat de Institutul Cultural Roman din New York in spatiul galeriei sale de pe Third Avenue din Manhattan.
S�mbata, 31 martie 2012, s-a desfasurat la Londra finala renumitului Concurs International de Cvartete de Coarde - Wigmore Hall London International String Quartet Competition.
Cunoscutul dirijor Misha Katz revine la Sala Radio din Bucuresti, pentru a dirija concertul Orchestrei Nationale Radio de vineri, 6 aprilie 2012, ora 19.00.
Festivalul International al Scolilor de Teatru si Film ClassFest, editia a II-a
ICR "Mihai Eminescu" la Chisinau sprijina participarea scolilor rom�nesti de teatru si film la cea de-a doua editie a Festivalului International al Scolilor de Teatru si Film ClassFest.
T�rgul de carte Gaudeamus Cluj-Napoca s-a �ncheiat
Duminica, 1 aprilie 2012, s-a �ncheiat T�rgul de carte Gaudeamus Cluj-Napoca, editia a XIII-a. Organizat de Radio Rom�nia, �n parteneriat cu Radio Rom�nia Cluj, T�rgul a adus �n prim-plan actualitatea vietii culturale si editoriale �n cele cinci zile c�t a durat evenimentul.
La Storymania, astazi, 2 aprilie 2012, redifuzam ediţia din data de 31 martie 2011 - o poveste despre construcţia salii celei noi a Teatrului Excelsior, pe care maestrul Ion Lucian şi-a dorit sa o lase "moştenire viitoarelor generaţii de spectatori tineri".
Dirijorul Ralf Sochaczewsky si violonistul Alexandru Tomescu, �n concert la Sala Radio
Miercuri, 4 aprilie 2012, ora 19.00, Orchestra de Camera Radio va invita la un concert simfonic ce �l va avea ca invitat pe dirijorul german Ralf Sochaczewsky, care a mai fost prezent �n Studioul "Mihail Jora" cu ocazia Festivalului International de Chitara de anul trecut.
Celia Costea si Rubens Pelizzari, invitati speciali pe scena ONB, �n spectacolul Tosca
Miercuri, 4 aprilie 2012 (19.00), Opera Nationala Bucuresti va ofera un spectacol de neuitat - Tosca, cu invitati speciali. Soprana Celia Costea va da viata Floriei Tosca, eroina operei lui Giacomo Puccini, alaturi de tenorul Rubens Pelizzari, �n rolul lui Mario Cavaradossi.
Filosoful, scriitorul si traducatorul rom�n Sorin Lavric va sustine doua conferinte la Chisinau
Institutul Cultural Rom�n "Mihai Eminescu" la Chisinau �n colaborare cu Antena din Chisinau a Agentiei Universitare pentru Francofonie (AUF), prin Programul de Studii Avansate "Alexandru S. Sturdza" organizeaza doua conferinte sustinute filosoful, scriitorul si traducatorul rom�n Sorin Lavric.
�n saptam�na 2-6 aprilie 2012 elevii din toata tara descopera o scoala altfel dec�t au cunoscut-o p�na acum. Si anume una a dialogului �ntre copii, profesori si specialisti, a spatiilor deschise, a activitatilor practice, a �nvatarii prin metode noi, inovative, chiar distractive.
Emisiunea Vorba de cultura va invita sa o descoperiti (ori redescoperiti) pe poeta Ioana Ieronim. Personalitate marcanta si activa a vietii noastre culturale, Ioana Ieronim este cunoscuta si prin volumele sale de versuri si prin traduceri ori proiecte din diverse zone artistice.
�n cadrul proiectului Scoala altfel, Drumul spre celebritate, emisiune concurs organizata de Radio Rom�nia Cultural, Centrul Cultural "Palatele Br�ncovenesti" si ExcesMusic, programeaza o noua etapa la Palatul Mogosoaia.
Luna aprilie aduce 1890 de minute de spectacol pe scena Teatrului Naţional "Radu Stanca" Sibiu
Luna aprilie aduce pe scena Teatrului Naţional "Radu Stanca" din Sibiu un program de evenimente bogat şi provocator prin poveştile şi perspectivele propuse asupra lumii din jurul nostru.