Unicul site românesc dedicat Premiilor Nobel, ce dispune de o foarte bogată arhivă de documente audio: interviuri realizate în exclusivitate cu laureaţii şi cu organizatorii evenimentului în chiar zilele decernării premiilor, impresii din Săptămâna Nobel, jurnale de călătorie ale realizatoarei Corina Negrea – şi multe altele.
Compus mai ales din editoriale si cronici, blogul emisiunii Noua revista vorbita incearca, la fel ca emisiunea, sa trateze literatura din perspectiva zilelor noastre, relaxat, privind cartile si autorii in ochi si tinind seama de industria care functioneaza astazi in jurul cartilor.
...traversez strada. Pe lângă mine trec oameni şi lucruri..... mă surprind înclinând respectuos capul când către Beatles, când către Abba, imediat Tricky şi, culmea?!?! James Brown.... Batman.... bună dimineaţa, Bonobo. Ce mai faceţi doamnă Tori Amos? Vă mai întâlniţi cu doamna Sarah Vaughan? Numai când ascultăm împreună Taraful haiducilor..... nu ştiam că vă place.... Dintr-o linie de zebră îmi zâmbeşte o oglindă. Mă uit mai atent, era o pistă de skateri. Ducea către rafturi pline cu discuri. Celebre sau nu.... interesante!?! Discurile stau cuminţi pe rafturile celor „patru zări”: unele vin din Londra, altele din Amsterdam, cele mai şic din Paris şi cele mai punk din Berlin. Se mută dintr-un loc într-altul, se mixează între ele, traversează străzi culturale şi para-culturale, post-culturale şi urban-culturale... pe stradă.
... mi se părea atunci că şi ele ca şi mine (ca şi voi?!?!!!!) trăiesc o stare continuă de dimineaţă. Crossover.
Cultura.net este prima emisiune despre cultura internetului de la Radio România Cultural. Este realizată de Cătălin Sturza şi e difuzată în fiecare vineri, de la 11.30 la 12.00. Pe blogul Cultura.net veţi afla care sunt invitaţii emisiunilor următoare, veţi descoperi ştiri, podcast-uri şi comentarii.
De discutat, se discuta la Timpul prezent, zilnic, intre 11.30 si 12.00. Aici se comenteaza, se dezbat, se analizeaza subiectele din emisiune, se fac propuneri si recomandari, se critica.
De ce StoryMania? Pentru că ne place să spunem poveşti. Pentru că există suficienţi oameni care oricum narează, radiogenic şi colorat, fără pretenţii de omniscienţă sau de exhaustivitate, poveşti cărora m-am gândit că le-ar sta bine într-un volum virtual, cu semnături multiple, publicat în eter...
La Radio Romania Cultural, de luni pana vineri, la ora 15, se citesc "Cartile Seherezadei". Emisiunea, realizata de actrita Adriana Mocca, s-a nascut din placerea de a impartasi cu cei carora nu le mai citeste nimeni un fragment dintr-un text important, proza, filozofie, teatru, eseu, psihologie, poezie, proaspat tradus sau citit demult si uitat.
Nu au carte de muncă, nici salariu fix. Uneori nu câştigă nimic de pe urma muncii lor. Sunt ocoliţi de premii şi nu apar la televizor. Li se spune artişti independenţi. Sunt încadraţi la categoria underground sau indie sau off. Cu ei vă dăm întâlnire în Zona independentă, în fiecare duminică, de la ora 20.30, la Radio Romania Cultural. O emisiune de Robert Bălan.
30 august 2011
Orchestrele �i Corurile Radio la Festivalul Enescu
Si �n acest an, Orchestrele �i Corurile Radio vor continua tradi�ia �i vor participa la cea de-a XX-a edi�ie a Festivalului "George Enescu", cu cinci din totalul celor �ase ansambluri: Orchestra Na�ional� Radio, Corul Academic Radio, Corul de Copii Radio, Orchestra de Camer� Radio �i Big Band-ul Radio. Concertul Orchestrei Na�ionale Radio va avea loc �n data de 15 septembrie 2011, la Sala Palatului, fiind inclus �n principala serie concertant� a festivalului, cu lucr�ri fundamentale ale repertoriului muzical. Orchestra va aborda dou� lucr�ri pe care pu�ine colective simfonice �ndr�znesc s� le abordeze la nivel mondial - "Turangal�la" de Olivier Messiaen �i "Catedrala Scufundat�" de Debussy. Corul Academic Radio, a c�rui preg�tire a fost realizat� de dirijorul Dan Mihai Goia, va concerta �n seara de 12 septembrie 2011, tot pe scena S�lii Palatului, sub bagheta dirijorului Valery Gergiev. In programul concertului este inclus� �i Simfonia a III-a de George Enescu, pe care Corul Academic o va interpreta al�turi de Orchestra Teatrului Mariinsky, din Sankt Petersburg. Corul de Copii Radio, preg�tit de dirijorul Voicu Popescu, revine pe scena Festivalului, de data aceasta la Sala Radio, �n data de 16 septembrie 2011, cu un amplu program, �nsa va urca �i pe scena S�lii Palatului, al�turi de corul �i orchestra Filarmonicii "George Enescu", dirijat� de Ghenadi Rojdestvenski, pentru interpretarea piesei Ivan cel groaznic de Prokofiev. Tot �n data de 16 septembrie 2011 va evolua �i Orchestra de Camer� Radio, al�turi de Grigore Le�e �i dirijorul Barrie Webb, �ntr-o lucrare de Mihaela Vosganian. Ansamblul va avea o a doua apari�ie, �n 19 septembrie, la Ateneul Rom�n, al�turi de ansamblul Romanian Brass dirijat de Adrian Petrescu. �n Pia�a Festivalului "George Enescu" vor putea fi ascultate Big Band-ul Radio, dirijat de Ionel Tudor, �n data de 10 septembrie �i Orchestra Na�ional� Radio, dirijat� de Tiberiu Soare, �n data de 18 septembrie.
Litera, Polirom, Curtea Veche �i Humanitas domin� pia�a de carte din Rom�nia
Litera, Polirom, Curtea Veche �i Humanitas domin� pia�a de editare de carte din Rom�nia, �n func�ie de cifrele de afaceri nete �nregistrate �n 2010, �n timp ce editurile Art �i Paralela 45 se situeaz� pe primele locuri �n func�ie de profiturile ob�inute anul trecut. Anul 2010 a fost, �n general, unul profitabil pentru editurile din Rom�nia, dup� cum reiese din situa�iile financiare ale principalelor grupuri editoriale, publicate pe site-ul Ministerului Finan�elor Publice. Bilan�urile financiare ale societ��ilor care au ca obiect de activitate editarea de carte arat�, pe de o parte, o situa�ie previzibil� �i echilibrat� �n cazul marilor edituri cu tradi�ie, precum Polirom �i Humanitas, dar �i discrepan�e �ntre cifra de afaceri foarte mare �i profitul mai mic - cum se �nt�mpl� la editura Litera - sau �ntre cifra de afaceri mare �i pierderi, cum este cazul Editurii Corint. Pe de alt� parte, edituri mai mici, precum Art �i Paralela 45, au reu�it s� se claseze pe primele locuri �n privin�a profiturilor raportate anul trecut.
Teatrul 'George Ciprian' din Buz�u, la Zilele Culturii Rom�ne�ti de la Munchen
Teatrul ''George Ciprian'' din Buz�u a fost invitat �n luna octombrie la Zilele Culturii Rom�ne�ti de la Munchen. Rom�nii stabili�i �n Germania vor avea prilejul s� �nt�lneasc� mari actori ai scenei rom�ne�ti �n spectacolul ''Vacan�� �n Guadalupa'', pus �n scen� de teatrul din Buz�u. Spectacolul prezentat la Munchen, o comedie savuroas�, este regizat de Diana Lupescu �i �i are �n distribu�ie pe Mircea Diaconu, Ion Haiduc, Crengu�a Hariton, Dani Popescu, Ada Navrot �i Corina Dragomir. Dup� reprezenta?ia de la Munchen, actorii vor juca �n alte dou� ora�e germane, Stuttgart �i Frankfurt.
UNESCO face apel la protejarea patrimoniului cultural din Libia
Directorul general al Organiza�iei Na�iunilor Unite pentru Educa�ie, �tiin�� �i Cultur�, Irina Bokova, le-a solicitat libienilor, dar �i colec�ionarilor �i anticarilor din regiune, s� protejeze patrimoniul cultural al Libiei �n fa�a jafurilor �i a v�nz�rilor ilegale de obiecte de patrimoniu. �ntr-un apel publicat pe site-ul organiza�iei, Bokova aten�ioneaz� c� v�nzarea ilegal� de obiecte care fac parte din patrimoniul cultural �ncalc� prevederile Conven�iei UNESCO din 1970. De asemenea, directorul general al UNESCO subliniaz� c� patrimoniul cultural al unei ��ri este extrem de important pentru capacitatea cet��enilor de a-�i p�stra identitatea �i sentimentul demnit��ii na�ionale. Bokova precizeaz� c� a luat deja leg�tura cu statele vecine Libiei, solicit�ndu-le s� contracareze circula�ia ilegal� a valorilor de patrimoniu cultural. UNESCO �i-a exprimat �ngrijorarea fa�� de situa�ia din Libia, din cauza revoltelor care au izbucnit �n aceast� �ar� �n luna februarie, demarate ca ac�iuni antiguvernamentale �i transformate ulterior �ntr-un veritabil r�zboi civil.
Ministerul Culturii organizeaz� concurs pentru managementul Muzeului de Istorie a Transilvaniei
Ministerul Culturii a anun�at c� organizeaz� un concurs de proiecte de management pentru Muzeul Na�ional de Istorie a Transilvaniei, dup� ce fostul director, Ioan Piso, a fost demis, pe 8 iulie, pentru a patra oar�, de la conducerea institu�iei din Cluj-Napoca. Dosarele de concurs �i proiectele de management se pot depune la sediul Ministerului Culturii, p�n� luni, 12 septembrie, ora 17.00. Perioada pentru care se vor �ntocmi proiectele de management �nscrise �n concurs este 2011 - 2015. �ntre 14 �i 27 septembrie va avea loc analiza proiectelor de management, urm�nd ca �ntre 28 septembrie �i 4 octombrie s� aib� loc sus�inerea acestora �n cadrul interviului. Pentru perioada mandatului de patru ani, noul manager al Muzeului Transilvaniei din Cluj va avea ca obiectiv principal dezvoltarea institu�iei.Patrimoniul Muzeului Transilvaniei din Cluj num�r� peste 400.000 de piese, cuprinz�nd numeroase unicate, piese rare sau de valoare. Muzeul dispune �i de un cabinet numismatic, de o colec�ie de istorie a farmaciei, precum �i un bogat tezaur, deschis �n anul 1999, la sediul muzeului.
Sub semnul Festivalului Enescu, Muzeul Na�ional de Art� al Rom�niei celebreaz� muzica �n pictur�
Muzeul Na�ional de Art� al Rom�niei organizeaz�, de m�ine ?i p�n� pe 2 octombrie, expozi�ia "Interferen�e artistice. Muzica �i plastica rom�neasc�", vernisat� cu ocazia celei de-a XX-a edi�ii a Festivalului �i Concursului Interna�ional "George Enescu". Expozi�ia cuprinde 47 de lucr�ri de pictur� �i grafic� din patrimoniul MNAR inspirate tematic sau compozi�ional de muzic�, care �i propun s� ilustreze raportul �i influen�ele reciproce dintre muzic� �i artele plastice. Selec�ia autorilor permite recompunerea unui traseu cuprinz�tor ce eviden�iaz� tendin�ele majore din arta rom�neasc� modern�. Al�turi de Arthur Verona, Theodor Pallady, Iosif Iser, Ion Theodorescu-Sion sau Rudolf Schweitzer-Cump�na, vor fi prezente lucr�ri semnate de moderni�tii Lasc�r Vorel, Marcel Iancu �i de post-moderni�tii Aurel Ciupe, Alexandru Ciucurencu, Octavian Anghelu�� �i Corneliu Baba. Expozi�ia prilejuie�te �nt�lnirea cu elemente �i obiecte specifice lumii muzicii - naturi statice cu instrumente �i note muzicale, persoanje care anim� aceste obiecte pentru a crea sunete - dar �i cu cele mai expresive chipuri ale unor faimo�i muzicieni - portretul lui George Enescu de George Tomaziu, portretul lui Yehudi Menuhin de Cik Damadian, portretul Cellei Delavrancea �n concert de Theodor Pallady sau portretul lui Mihail Jora de Jean Al. Steriadi.
Filmul "Momentky", de Veronika Janeckova, a c�tigat marele premiu la Aristoteles Workshop
Filmul "Momentky", regizat de Veronika Janeckova, a c�tigat marele premiu la Aristoteles Workshop 2011, �n timp ce "Gutuiul japonez", de Mara Trifu, a primit o men�iune special�. Aristoteles Workshop 2011 s-a desf�urat timp de o lun� �i jum�tate �n localitatea Vama din jude�ul Suceava. Au fost formate cinci echipe, care au realizat dup� mai multe cercet�ri cinci filme documentare despre personaje care tr�iesc �n apropierea localit��ii Vama. Astfel, "Momentky" surprinde fragmente de via�� dintr-un tren cu aburi care traverseaz� Bucovina, prezent�nd cupluri care au o c�snicie de treizeci de ani, dar �i o bunic� grijulie cu nepoata sa sau doamne cu p�l�rii care discut� despre cum au crescut pre�urile. Pe de alt� parte, filmul care a ob�inut men�iunea juriului, "Gutuiul japonez", o prezint� pe Clotilda Gavrilescu Grosu, o doamn� �n v�rst� de 90 de ani care a copil�rit al�turi de familia lui Mihail Sadoveanu. Ea este o fin� cititoare de literatur� clasic� �i are p�reri de necomb�tut. Filmul este portretul unei femei care a trecut prin experien�e de via�� �i regimuri politice diferite, dar a c�rei personalitate puternic� a r�mas neschimbat�.
Arhitectul Oscar Niemeyer, ateu convins, lanseaz� o carte despre "bisericile sale"
Arhitectul brazilian Oscar Niemeyer, ateu �i comunist convins, a publicat o carte despre bisericile pe care le-a construit de-a lungul carierei sale impresionante, �n care le vorbe�te cititorilor despre fascina�ia lui pentru aceste edificii. Niemeyer, care va �mplini v�rsta de 104 ani �n luna decembrie, a declarat c� exist� �nc� anumite lucruri pe care dore�te s� le realizeze �i a vorbit despre "un frumos proiect pentru Copacabana". El a conceput peste 600 de proiecte arhitecturale �n lumea �ntreag�. Oscar Niemeyer, care a revolu�ionat arhitectura modern� prin lucr�rile sale ce prezint� curbe aproape senzuale, inspirate, potrivit propriilor declara�ii, de "corpurile femeilor braziliene", spune c� merge �n continuare �n fiecare zi �n atelierul s�u de crea�ie cu ferestre mari �i vitrate, care dau spre plaja din Copacabana. Oscar Niemeyer a fost unul dintre pionierii folosirii betonului armat �n arhitectur�, iar cl�dirile pe care le-a conceput sunt spa�ioase �i combin� volume pline cu spa�ii goale, pentru a crea motive �i repeti�ii neconven�ionale, adeseori sus�inute de piloni. L�udat �i criticat �n egal� m�sur� pentru c� nu ar fi un arhitect, ci mai ales un "sculptor de monumente", Niemeyer a fost �i continu� s� fie elogiat �n lumea �ntreag�, fiind considerat unul dintre cei mai mari arhitec�i contemporani �i ai secolului al XX-lea.
Spectacole ale Operei Na�ionale Bucure�ti la cea de-a XX-a edi�ie a Festivalului 'George Enescu'
�ase reprezenta�ii extraordinare - cinci spectacole de oper� �i unul de balet -, dintre care dou� premiere mult a�teptate de publicul meloman, 'Lohengrin' �i 'Oedipe', vor marca prezen�a Operei Na�ionale Bucure�ti �n cadrul celei de-a XX-a edi�ii a Festivalului Interna�ional 'George Enescu'. Pe 3 �i 6 septembrie vor avea loc primele dou� reprezenta�ii ale operei 'Lohengrin' de Richard Wagner, titlu ales �n direct� leg�tur� cu aniversarea celor 90 de ani de la �nfiin�area Operei, c�nd spectacolul inaugural a fost cu acela�i titlu, interpretat atunci sub bagheta lui George Enescu �nsu�i. Regia spectacolului �i apar�ine lui �tefan Neagr�u, scenografia - Adrianei Urmuzescu iar la pupitrul dirijoral se va afla maestrul Cristian Mandeal. Pe 15 septembrie melomanii sunt invita�i la premiera unei noi mont�ri a celei mai importante crea�ii lirice rom�ne�ti: 'Oedipe' de George Enescu. Actuala montare este �n regia Andei T�b�caru Hogea �i �n scenografia Vioric�i Petrovici. La pupitrul dirijoral se va afla Tiberiu Soare iar coregrafia este conceput� de R�zvan Mazilu. Miercuri, 21 septembrie �i vineri, 23 septembrie, Opera prezint� unul dintre spectacolele cele mai �ndr�gite din repertoriul s�u, 'Evgheni Oneghin' de Piotr Ilici Ceaikovski. Conducerea muzical� �i va apar�ine dirijorului Iurie Florea. Regia produc�iei este semnat� de Ion Caramitru. Ultimul spectacol al ONB �n cadrul festivalului, 'Sear� de balet', eveniment prezentat �n data de 24 septembrie, este compus din trei lucr�ri create de doi dintre cei mai mari coregrafi ai lumii: George Balanchine ('Vals fantezie' �i 'Serenad�') �i Jiri Kylian ('Falling Angels').
'Love Stories' cu Maia Morgenstern, Mircea Rusu �i Emil Hurezeanu, la Teatrul Metropolis
Piesa de teatru 'Love stories' ('Labirintul'), scris� de Radu F. Alexandru, cu Maia Morgenstern, Mircea Rusu �i Emil Hurezeanu, va avea prima reprezenta�ie, joi, la ora 19,00, la Teatrul Metropolis din Bucure?ti. Pe l�ng� Maia Morgenstern, Mircea Rusu �i Emil Hurezeanu, �n spectacol vor mai juca Diana Cavallioti �i Alexandu Pavel, regia fiind semnat� de Claudiu Goga, iar scenografia de Lia Dogaru. Spectacolul a fost desemnat, �n 2010, de juriul UNITER, format din Nicolae Manolescu, Marina Constantinescu �i Marian Popescu, drept 'Cea mai bun� pies� rom�neasc�'. Piesa scris� de Radu F. Alexandru prezint� dou� genera�ii, dou� cupluri - p�rin�i �i copii, o emo�ionant� poveste a c�ut�rilor de sine, un labirint al emo�iilor �i dramelor existen�iale. 'Love stories' este un spectacol care vorbe�te despre acceptare �i autenticitate, fascinanta rela�ie �ntre autor �i personajele lui, limite �i tabuuri, adev�rul care surprinde �i �ocheaz�.
Regizorul Tudor Giurgiu a �nceput film�rile pentru "Despre oameni �i melci"
Regizorul Tudor Giurgiu a �nceput film�rile pentru cel de-al doilea lungmetraj de fic�iune al s�u, "Despre oameni �i melci", �n care rolurile principale vor fi jucate de Andi Vasluianu �i Monica B�rl�deanu. Din distribu�ia filmului mai fac parte actori precum Dorel Vi�an, Ion Besoiu �i Valeria Seciu. "Despre oameni �i melci" este povestea angaja�ilor unei fabrici, care, c�nd afl� c� locul �n care muncesc va fi privatizat, fac orice pentru a-l salva. Dorel Vi�an joac� rolul directorului fabricii care urmeaz� s� fie privatizat�, iar Valeria Seciu joac� rolul so�iei acestuia, �n timp ce Andi Vasluianu este �eful de sindicat care are cele mai n�stru�nice idei. Cei doi investitori str�ini sunt juca�i de actorii francezi Jean Fran�ois Stevenin �i Robinson Stevenin. Proiectul "Despre oameni �i melci" a luat cea mai mare finan�are la concursul organizat de Centrul Na�ional al Cinematografiei �n vara anului trecut. Bugetul total al filmului, care este o coproduc�ie Rom�nia/ Fran�a �i are sus�inerea Eurimages, este de 1,2 milioane de euro. Film�rile vor dura cinci s�pt�m�ni �i vor avea loc �n Bucure�ti, T�rgovi�te, C�l�ra�i �i Amara.
DiCaprio �i Scorsese ar putea colabora din nou la un remake al filmului "The Gambler"
Leonardo DiCaprio ar putea colabora din nou cu regizorul Martin Scorsese, la un remake al filmului "The Gambler", care prezint� drama unui profesor dependent de jocurile de noroc. Scorsese va regiza acest remake al filmului original din 1974, �n care rolul principal a fost jucat de James Cann. Filmul "The Gambler" prezint� drama unui profesor newyorkez de limba englez� care, �n pofida unei cariere pedagogice de legend�, se confrunt� �n secret cu dependen�a de jocurile de noroc. Acest lungmetraj prezint� declinul personajului principal, care ajunge s� fure bani de la mama lui �i �i oblig� elevii s� trucheze meciurile de baschet pentru a-l ajuta s�-�i pl�teasc� datoriile acumulate, potrivit Hollywood Reporter. Leonardo DiCaprio este starul ales de Scorsese pentru acest proiect cinematografic, de�i actorul american nu a confirmat deocamdat� acest rol. Dac� va accepta, "The Gambler" va reprezenta cea de-a cincea colaborare dintre cei doi. DiCaprio �i Scorsese �i-au �nceput colaborarea �n 2002 cu filmul "Bandele din New York", o �nt�lnire care a continuat cu lungmetrajele "Aviatorul", "C�rti�a" �i "Shutter Island".
Gigi C�ciuleanu �i Baletul din Chile, la "�nt�lnirile JTI", pe 4 �i 5 septembrie
Spectacolul "Noche Bach", �n coregrafia lui Gigi C�ciuleanu, pe muzica lui Johann Sebastian Bach, va fi pus �n scen� pe 4 �i 5 septembrie, la Sala Mare a Teatrului Na�ional din Bucure�ti, �n cadrul "�nt�lnirilor JTI", sub egida Festivalului Interna�ional "George Enescu". "�nt�lnirile JTI" continu� tradi�ia de 12 ani, de a aduce �n Rom�nia cele mai mari personalit��i ale lumii culturale. Primul invitat al "�nt�lnirilor", �n anul 2000, a fost Bejart Ballet. Au urmat Compania Nacional De Danza, Cullberg Ballet, Joaquin Cortes, Alvin Ailey American Dance Theatre, Les Ballets de Monte-Carlo, Sylvie Guillem si Russell Maliphant. Dirijorul Seiji Ozawa, Filarmonica "George Enescu", piani�tii Dmitri Alexeev �i Valentin Gheorghiu au fost, de asemenea, oaspe�i ai "�nt�lnirilor".
Cartea de vizita a lui Gigi C�ciuleanu este impresionant�. Absolvent al �colii Na�ionale Superioare de Coregrafie din Bucure�ti, �i-a �lefuit talentul la marea �coala de balet a Teatrului Bal�oi din Moscova. A fost solistul baletului Operei Rom�ne, dar a explorat concomitent �i abisul dansului experimental. Baletul Na�ional Chilian, fondat �n 1945, este cea mai veche �i cea mai important� companie profesionist� de dans contemporan din Chile.
Poezie BD: un proiect Nichita St�nescu - Sandu Florea prinde via?� la Muzeul Benzii Desenate
Galeria Muzeului Benzii Desenate de la Muzeul Na�ional de Art� Contemporan� se deschide, joi, 1 septembrie, de la ora 19.00, pentru "Semne ?i Desemne": un dialog Nichita St�nescu - Sandu Florea cuprins, dup� aproape trei decenii, �ntr-o carte-obiect �i o expozi�ie. Vernisajul �i lansarea vor prilejui o discu�ie despre literatur� �i banda desenat� cu participarea scriitorului Jean Lorin Sterian. �ncurajat de interesul ar�tat de Nichita St�nescu pentru inovatorul s�u album Carusel, Sandu Florea �i propunea poetului, aflat dup� publicarea volumului Noduri ?i semne �n c�utarea unor formule noi, o colaborare: o carte de poezie �n benzi desenate. Intitulat de Nichita St�nescu Semne ?i Desemne, volumul avea s� r�m�n� �ntr-un sertar, �n stadiu de proiect, dup� moartea poetului �n 1983 ?i cererea de emigrare depus� de Sandu Florea �n anul urm�tor. Expozi?ia "Semne ?i Desemne", cea de-a patra organizat� la Galeria Muzeului, poate fi vizitat� p�n� pe 16 octombrie.
Ministerul Culturii organizeaz� concurs pentru managementul Muzeului de Istorie a Transilvaniei
Ministerul Culturii a anun�at c� organizeaz� un concurs de proiecte de management pentru Muzeul Na�ional de Istorie a Transilvaniei, dup� ce fostul director, Ioan Piso, a fost demis, pe 8 iulie, pentru a patra oar�, de la conducerea institu�iei din Cluj-Napoca. Dosarele de concurs �i proiectele de management se pot depune la sediul Ministerului Culturii, p�n� luni, 12 septembrie, ora 17.00. Perioada pentru care se vor �ntocmi proiectele de management �nscrise �n concurs este 2011 - 2015. �ntre 14 �i 27 septembrie va avea loc analiza proiectelor de management, urm�nd ca �ntre 28 septembrie �i 4 octombrie s� aib� loc sus�inerea acestora �n cadrul interviului. Pentru perioada mandatului de patru ani, noul manager al Muzeului Transilvaniei din Cluj va avea ca obiectiv principal dezvoltarea institu�iei.Patrimoniul Muzeului Transilvaniei din Cluj num�r� peste 400.000 de piese, cuprinz�nd numeroase unicate, piese rare sau de valoare. Muzeul dispune �i de un cabinet numismatic, de o colec�ie de istorie a farmaciei, precum �i un bogat tezaur, deschis �n anul 1999, la sediul muzeului.
Un film de Luc Besson despre disidenta Aung San Suu Kyi va deschide Festivalul de Film de la Roma
Lungmetrajul "The Lady", un film de Luc Besson inspirat de via�a �i activitatea disidentei din Myanmar, Aung San Suu Kyi, va deschide edi�ia din acest an a Festivalului Interna�ional de Film de la Roma, care va avea loc �n perioada 27 octombrie - 4 noiembrie. Filmul "The Lady", proiectat �n afara competi�iei oficiale, prezint� via�a �i eforturile pentru instaurarea democra�iei depuse de disidenta Aung San Suu Kyi �i o are ca protagonist� pe actri�a Michelle Yeoh, criticat� cu vehemen�� de autorit��ile din Myanmar pentru c� a jucat �n acest lungmetraj. Conceput sub forma unei pove�ti de dragoste dintre Suu Kyi �i so�ul ei, britanicul Michael Aris, �n prezent decedat, filmul detaliaz� lunga desp�r�ire a celor doi so�i, dup� ce disidenta din Myanmar a fost arestat� �n anul 1989.
Autorit��ile din Myanmar au trecut-o pe actri�a Michelle Yeoh pe o "list� neagr�" �i au deportat-o atunci c�nd artista din Malaysia a ajuns pe aeroportul din Myanmar, �n luna iunie. Aung San Suu Kyi este o militant� pro-democra�ie din Myanmar �i o opozant� a regimului militar exercitat �n �ara ei natal�. Ca urmare a eforturilor sale pa�nice �i non-violente �mpotriva regimului militar opresiv, ea a fost recompensat� cu premiul Nobel pentru pace, �n anul 1991.
Sub semnul Festivalului Enescu, Muzeul Na�ional de Art� al Rom�niei celebreaz� muzica �n pictur�
Muzeul Na�ional de Art� al Rom�niei organizeaz�, de m�ine ?i p�n� pe 2 octombrie, expozi�ia "Interferen�e artistice. Muzica �i plastica rom�neasc�", vernisat� cu ocazia celei de-a XX-a edi�ii a Festivalului �i Concursului Interna�ional "George Enescu". Expozi�ia cuprinde 47 de lucr�ri de pictur� �i grafic� din patrimoniul MNAR inspirate tematic sau compozi�ional de muzic�, care �i propun s� ilustreze raportul �i influen�ele reciproce dintre muzic� �i artele plastice. Selec�ia autorilor permite recompunerea unui traseu cuprinz�tor ce eviden�iaz� tendin�ele majore din arta rom�neasc� modern�. Al�turi de Arthur Verona, Theodor Pallady, Iosif Iser, Ion Theodorescu-Sion sau Rudolf Schweitzer-Cump�na, vor fi prezente lucr�ri semnate de moderni�tii Lasc�r Vorel, Marcel Iancu �i de post-moderni�tii Aurel Ciupe, Alexandru Ciucurencu, Octavian Anghelu�� �i Corneliu Baba. Expozi�ia prilejuie�te �nt�lnirea cu elemente �i obiecte specifice lumii muzicii - naturi statice cu instrumente �i note muzicale, persoanje care anim� aceste obiecte pentru a crea sunete - dar �i cu cele mai expresive chipuri ale unor faimo�i muzicieni - portretul lui George Enescu de George Tomaziu, portretul lui Yehudi Menuhin de Cik Damadian, portretul Cellei Delavrancea �n concert de Theodor Pallady sau portretul lui Mihail Jora de Jean Al. Steriadi.
'Love Stories' cu Maia Morgenstern, Mircea Rusu �i Emil Hurezeanu, la Teatrul Metropolis
Piesa de teatru 'Love stories' ('Labirintul'), scris� de Radu F. Alexandru, cu Maia Morgenstern, Mircea Rusu �i Emil Hurezeanu, va avea prima reprezenta�ie, joi, la ora 19,00, la Teatrul Metropolis din Bucure?ti. Pe l�ng� Maia Morgenstern, Mircea Rusu �i Emil Hurezeanu, �n spectacol vor mai juca Diana Cavallioti �i Alexandu Pavel, regia fiind semnat� de Claudiu Goga, iar scenografia de Lia Dogaru. Spectacolul a fost desemnat, �n 2010, de juriul UNITER, format din Nicolae Manolescu, Marina Constantinescu �i Marian Popescu, drept 'Cea mai bun� pies� rom�neasc�'. Piesa scris� de Radu F. Alexandru prezint� dou� genera�ii, dou� cupluri - p�rin�i �i copii, o emo�ionant� poveste a c�ut�rilor de sine, un labirint al emo�iilor �i dramelor existen�iale. 'Love stories' este un spectacol care vorbe�te despre acceptare �i autenticitate, fascinanta rela�ie �ntre autor �i personajele lui, limite �i tabuuri, adev�rul care surprinde �i �ocheaz�.
Regizorul Tudor Giurgiu a �nceput film�rile pentru "Despre oameni �i melci"
Regizorul Tudor Giurgiu a �nceput film�rile pentru cel de-al doilea lungmetraj de fic�iune al s�u, "Despre oameni �i melci", �n care rolurile principale vor fi jucate de Andi Vasluianu �i Monica B�rl�deanu. Din distribu�ia filmului mai fac parte actori precum Dorel Vi�an, Ion Besoiu �i Valeria Seciu. "Despre oameni �i melci" este povestea angaja�ilor unei fabrici, care, c�nd afl� c� locul �n care muncesc va fi privatizat, fac orice pentru a-l salva. Dorel Vi�an joac� rolul directorului fabricii care urmeaz� s� fie privatizat�, iar Valeria Seciu joac� rolul so�iei acestuia, �n timp ce Andi Vasluianu este �eful de sindicat care are cele mai n�stru�nice idei. Cei doi investitori str�ini sunt juca�i de actorii francezi Jean Fran�ois Stevenin �i Robinson Stevenin. Proiectul "Despre oameni �i melci" a luat cea mai mare finan�are la concursul organizat de Centrul Na�ional al Cinematografiei �n vara anului trecut. Bugetul total al filmului, care este o coproduc�ie Rom�nia/ Fran�a �i are sus�inerea Eurimages, este de 1,2 milioane de euro. Film�rile vor dura cinci s�pt�m�ni �i vor avea loc �n Bucure�ti, T�rgovi�te, C�l�ra�i �i Amara.
Festivalul de Film de la Vene�ia
Cea de-a 68-a edi�ie a festivalului de Film de la Vene�ia, decanul festivalurilor cinematografice, se va deschide, m�ine, anun��ndu-se str�lucitor �i de calitate, datorit� prezent�rii ultimelor lungmetraje semnate de George Clooney, Roman Polanski, David Cronenberg, Abel Ferrara sau Johnnie To, precum �i a prezen�ei unor vedete ca Madonna. Americanului George Clooney �i revine onoarea s� deschid� festivalul, care va avea loc �ntre 31 august �i 10 septembrie, cu 'The Ides of March', cel de-al patrulea film al s�u ca regizor, �n care este �i actor. Pelicula poveste�te experien�a prin care trece un maestru al comunic�rii, aflat �n serviciul unui candidat la pre�edin�ie, care se vede implicat, f�r� s� vrea, �n afaceri de corup�ie. Prezentat �n premier� mondial�, filmul concureaz� cu alte 23 de lungmetraje la c�tigarea Leului de Aur. Un alt candidat la premiul cel mare este 'Carnage' de Roman Polanski, cu Jodie Foster, Kate Winslet �i Christoph Waltz, ecranizare a piesei 'Le Dieu du carnage' de Yasmina Reza. Este vorba despre un conflict violent �ntre dou� perechi de p�rin�i, care se �nt�lnesc pentru a rezolva o ne�n�elegere �ntre copii. Printre vedetele a�teptate la Vene�ia pentru a prezenta filme �n afara competi�iei se num�r� Madonna, cu 'W.E.', pelicula sa despre povestea de dragoste dintre Eduard al VIII-lea �i Wallis Simpson, �i Al Pacino, regizor �i actor �n 'Wilde Salome'. Tot �n afara concursului va fi proiectat �i 'Contagion' de Steven Soderbergh. Juriul va fi prezidat de cineastul �i produc�torul Darren Aronovsky, regizorul filmului 'Leb�da neagr�', �n componen�a lui figur�nd, printre al�ii, cineastul francez Andre Techine, colegul lui american Todd Haynes �i David Byrne, fostul lider al grupului american Talking Heads.
Cautare
Newsletter
Toata lumea din familia noastra: din Buenos Aires �n Lisabona
Cel mai recent lungmetraj al regizorului Radu Jude, Toata lumea din familia noastra, va participa luna aceasta la doua dintre cele mai importante festivaluri de film independent din lume: IndieLisboa (Portugalia) şi BAFICI (Buenos Aires Festival Internacional de Cine Independiente).
Seri de muzica rom�neasca la Istanbul: Zdob si Zdub pe malurile Bosforului
Vineri, 13 aprilie 2012, trupa Zdob si Zdub va concerta �n Clubul Roxy din Beyoglu, zona centrala si moderna a Istanbulului, �n continuarea seriei de concerte de muzica balcanica sustinute de Institutul Cultural Rom�n Dimitrie Cantemir - Istanbul
Blestemul bufonului Rigoletto, �n direct de pe scena Covent Garden la Opera Nationala Bucuresti
Miercuri, 17 aprilie 2012 (21.30), spectacolul Rigoletto (Giuseppe Verdi) va fi transmis �n direct de pe scena Royal Opera House - Covent Garden (Londra) la Sala Studio a Operei Nationale Bucuresti.
Traditii pascale si port national rom�nesc la Muzeul Horniman din Londra
Muzeul Horniman, �n colaborare cu Institutul Cultural Rom�n din Londra si cu Muzeul Bucovinei din Suceava, prezinta o expozitie inspirata din traditiile pascale rom�nesti.
ICR NY co-prezinta a patra editie a Festivalului de Film European Disappearing Act
�ntre 11 si 22 aprilie 2012, Centrul Ceh si Institutul Cultural Rom�n din New York prezinta, sub egida EUNIC, �n parteneriat cu institute culturale si consulate din alte 21 de tari, festivalul de film european Disappearing Act IV.
Scoala altfel, o ora de educatia muzicala, un proiect Radio Rom�nia Cultural
A noua ora de educatie muzicala din acest an scolar a avut loc pe 4 aprilie 2012, �n sectorul 2, la Scoala Central�, sub genericul Scoala, altfel, un program de educatie nonformala initiat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Vineri, 6 martie 2012, la Palatul Mogosoaia, Sala scoartelor s-a dovedit a fi ne�ncapatoare la ultima etapa - a zecea, a Drumului spre celebritate - emisiune concurs, ajunsa la editia a III-a.
Primul lungmetraj �n regia lui Silviu Purcarete va fi prezentat la Sibiu
Lungmetrajul de debut al regizorului Silviu Purcarete ajunge şi la Sibiu. Filmul va fi prezentat zilnic, �n perioada 27 aprilie - 3 mai 2012, la Hala Balanţa.
Prezente rom�nesti la Festivalul International de Film goEast Wiesbaden
Festivalul Filmul Central-Est European goEast de la Wiesbaden Germania are loc �ntre 18 si 24 aprilie 2012 si prezinta o mixtura provocanta de filme, discursuri si concerte.
Ultimul spectacol cu Olandezul zburator, �n aceasta stagiune a Operei Nationale Bucuresti
Miercuri, 11 aprilie 2012, (19.00) pe scena ONB va avea loc ultimul spectacol cu Olandezul zburator (Der fliegende Holl�nder - Richard Wagner), o poveste impresionanta despre dragoste si sacrificiu.
Lansare de carte: Mastile lui M.I. Gabriel Liiceanu �n dialog cu Mircea Ivanescu
Miercuri, 11 aprilie 2012, ora 18.00, la Institutul Cultural Rom�n (Aleea Alexandru 38) va avea loc lansarea cartii Mastile lui M.I. Gabriel Liiceanu �n dialog cu Mircea Ivanescu (Editura Humanitas, 2012).
Art Act Magazine şi Photo Magazine lanseaza concursul foto Traieşte arta la maxim!
Art Act Magazine si Photo Magazine te �ndeamna sa traiesti arta la maxim. Ilustreaza ideea prin doua imagini si ai sansa de a c�stiga un abonament la Photo Magazine, plus ocazia ca lucrarile tale sa fie prezentate �ntr-o expozitie.
Radio Rom�nia Cultural si Asociatia Culturala Acccendo va invita din nou sa fiti martorii unei �nt�lniri artistice exceptionale, ce se desfasoara sub genericul Flautul de aur.
Un regal al tineretii si excelentei muzicale �n cadrul Seriei Concertelor Enescu
Unii dintre cei mai talentati studenti rom�ni si britanici la prestigioasele scoli de muzica din capitala britanica se vor reuni joi, 5 aprilie 2012, la sediul Institutului Cultural Rom�n din Londra.
Premiera pentru copii la Studioul Experimental: Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart
Studioul Experimental de Opera si Balet �Ludovic Spiess� din cadrul Operei Nationale Bucuresti a pregatit luna aceasta o noua premiera pentru copii: opera Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart.
Adina Dragomir de la Radio Rom�nia Cultural va fi distinsa cu premiul Reporterul anului acordat de revista Actualitatea Muzicala
Cei mai valorosi oameni din zona muzicala si cele mai importante proiecte ale anului 2011 vor fi celebrati, pe data de 5 aprilie 2012, �n Aula Palatului Cantacuzino din Capitala, unde vor fi acordate premiile Revistei Actualitatea Muzicala.
ICR New York prezinta spectacolul de teatru neconventional The Window, creat si regizat de Ana Margineanu
Luni, 2 aprilie 2012, a avut loc premiera proiectului de teatru neconventional The Window (Vitrina), prezentat de Institutul Cultural Roman din New York in spatiul galeriei sale de pe Third Avenue din Manhattan.
S�mbata, 31 martie 2012, s-a desfasurat la Londra finala renumitului Concurs International de Cvartete de Coarde - Wigmore Hall London International String Quartet Competition.
Cunoscutul dirijor Misha Katz revine la Sala Radio din Bucuresti, pentru a dirija concertul Orchestrei Nationale Radio de vineri, 6 aprilie 2012, ora 19.00.
Festivalul International al Scolilor de Teatru si Film ClassFest, editia a II-a
ICR "Mihai Eminescu" la Chisinau sprijina participarea scolilor rom�nesti de teatru si film la cea de-a doua editie a Festivalului International al Scolilor de Teatru si Film ClassFest.
T�rgul de carte Gaudeamus Cluj-Napoca s-a �ncheiat
Duminica, 1 aprilie 2012, s-a �ncheiat T�rgul de carte Gaudeamus Cluj-Napoca, editia a XIII-a. Organizat de Radio Rom�nia, �n parteneriat cu Radio Rom�nia Cluj, T�rgul a adus �n prim-plan actualitatea vietii culturale si editoriale �n cele cinci zile c�t a durat evenimentul.
La Storymania, astazi, 2 aprilie 2012, redifuzam ediţia din data de 31 martie 2011 - o poveste despre construcţia salii celei noi a Teatrului Excelsior, pe care maestrul Ion Lucian şi-a dorit sa o lase "moştenire viitoarelor generaţii de spectatori tineri".
Dirijorul Ralf Sochaczewsky si violonistul Alexandru Tomescu, �n concert la Sala Radio
Miercuri, 4 aprilie 2012, ora 19.00, Orchestra de Camera Radio va invita la un concert simfonic ce �l va avea ca invitat pe dirijorul german Ralf Sochaczewsky, care a mai fost prezent �n Studioul "Mihail Jora" cu ocazia Festivalului International de Chitara de anul trecut.
Celia Costea si Rubens Pelizzari, invitati speciali pe scena ONB, �n spectacolul Tosca
Miercuri, 4 aprilie 2012 (19.00), Opera Nationala Bucuresti va ofera un spectacol de neuitat - Tosca, cu invitati speciali. Soprana Celia Costea va da viata Floriei Tosca, eroina operei lui Giacomo Puccini, alaturi de tenorul Rubens Pelizzari, �n rolul lui Mario Cavaradossi.
Filosoful, scriitorul si traducatorul rom�n Sorin Lavric va sustine doua conferinte la Chisinau
Institutul Cultural Rom�n "Mihai Eminescu" la Chisinau �n colaborare cu Antena din Chisinau a Agentiei Universitare pentru Francofonie (AUF), prin Programul de Studii Avansate "Alexandru S. Sturdza" organizeaza doua conferinte sustinute filosoful, scriitorul si traducatorul rom�n Sorin Lavric.
�n saptam�na 2-6 aprilie 2012 elevii din toata tara descopera o scoala altfel dec�t au cunoscut-o p�na acum. Si anume una a dialogului �ntre copii, profesori si specialisti, a spatiilor deschise, a activitatilor practice, a �nvatarii prin metode noi, inovative, chiar distractive.
Emisiunea Vorba de cultura va invita sa o descoperiti (ori redescoperiti) pe poeta Ioana Ieronim. Personalitate marcanta si activa a vietii noastre culturale, Ioana Ieronim este cunoscuta si prin volumele sale de versuri si prin traduceri ori proiecte din diverse zone artistice.
�n cadrul proiectului Scoala altfel, Drumul spre celebritate, emisiune concurs organizata de Radio Rom�nia Cultural, Centrul Cultural "Palatele Br�ncovenesti" si ExcesMusic, programeaza o noua etapa la Palatul Mogosoaia.
Luna aprilie aduce 1890 de minute de spectacol pe scena Teatrului Naţional "Radu Stanca" Sibiu
Luna aprilie aduce pe scena Teatrului Naţional "Radu Stanca" din Sibiu un program de evenimente bogat şi provocator prin poveştile şi perspectivele propuse asupra lumii din jurul nostru.