00.30 - 01.30 Album de colectie I • cu Florian Lungu
LiveRadio Romania Cultural
LiveTeatru radiofonic
01.30 - 03.30 Teatru National Radiofonic - Mari spectacole • „Tartuffe” de Moliere. Adaptare: Alexandru Balaci. Regia artistică: Paul Stratilat. În distribuţie: Ion Finteşteanu, Jules Cazaban, Carmen Stănescu, Mihai Berechet, Catiţa Ispas, Ninetta Gusti, N. Neamţu Ottonel. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: Lucian Ionescu. Regia tehnică: ing. George Buican. Înregistrare din 1956
LiveRadio Romania Cultural
LiveTeatru radiofonic
03.30 - 05.00 Album de colectie II • Realizator Monica Gurău-Mihalache
LiveRadio Romania Cultural
LiveTeatru radiofonic
Unicul site românesc dedicat Premiilor Nobel, ce dispune de o foarte bogată arhivă de documente audio: interviuri realizate în exclusivitate cu laureaţii şi cu organizatorii evenimentului în chiar zilele decernării premiilor, impresii din Săptămâna Nobel, jurnale de călătorie ale realizatoarei Corina Negrea – şi multe altele.
Compus mai ales din editoriale si cronici, blogul emisiunii Noua revista vorbita incearca, la fel ca emisiunea, sa trateze literatura din perspectiva zilelor noastre, relaxat, privind cartile si autorii in ochi si tinind seama de industria care functioneaza astazi in jurul cartilor.
...traversez strada. Pe lângă mine trec oameni şi lucruri..... mă surprind înclinând respectuos capul când către Beatles, când către Abba, imediat Tricky şi, culmea?!?! James Brown.... Batman.... bună dimineaţa, Bonobo. Ce mai faceţi doamnă Tori Amos? Vă mai întâlniţi cu doamna Sarah Vaughan? Numai când ascultăm împreună Taraful haiducilor..... nu ştiam că vă place.... Dintr-o linie de zebră îmi zâmbeşte o oglindă. Mă uit mai atent, era o pistă de skateri. Ducea către rafturi pline cu discuri. Celebre sau nu.... interesante!?! Discurile stau cuminţi pe rafturile celor „patru zări”: unele vin din Londra, altele din Amsterdam, cele mai şic din Paris şi cele mai punk din Berlin. Se mută dintr-un loc într-altul, se mixează între ele, traversează străzi culturale şi para-culturale, post-culturale şi urban-culturale... pe stradă.
... mi se părea atunci că şi ele ca şi mine (ca şi voi?!?!!!!) trăiesc o stare continuă de dimineaţă. Crossover.
Cultura.net este prima emisiune despre cultura internetului de la Radio România Cultural. Este realizată de Cătălin Sturza şi e difuzată în fiecare vineri, de la 11.30 la 12.00. Pe blogul Cultura.net veţi afla care sunt invitaţii emisiunilor următoare, veţi descoperi ştiri, podcast-uri şi comentarii.
De discutat, se discuta la Timpul prezent, zilnic, intre 11.30 si 12.00. Aici se comenteaza, se dezbat, se analizeaza subiectele din emisiune, se fac propuneri si recomandari, se critica.
De ce StoryMania? Pentru că ne place să spunem poveşti. Pentru că există suficienţi oameni care oricum narează, radiogenic şi colorat, fără pretenţii de omniscienţă sau de exhaustivitate, poveşti cărora m-am gândit că le-ar sta bine într-un volum virtual, cu semnături multiple, publicat în eter...
La Radio Romania Cultural, de luni pana vineri, la ora 15, se citesc "Cartile Seherezadei". Emisiunea, realizata de actrita Adriana Mocca, s-a nascut din placerea de a impartasi cu cei carora nu le mai citeste nimeni un fragment dintr-un text important, proza, filozofie, teatru, eseu, psihologie, poezie, proaspat tradus sau citit demult si uitat.
Nu au carte de muncă, nici salariu fix. Uneori nu câştigă nimic de pe urma muncii lor. Sunt ocoliţi de premii şi nu apar la televizor. Li se spune artişti independenţi. Sunt încadraţi la categoria underground sau indie sau off. Cu ei vă dăm întâlnire în Zona independentă, în fiecare duminică, de la ora 20.30, la Radio Romania Cultural. O emisiune de Robert Bălan.
26 iulie 2011
Kelemen Hunor: Rom�nia va avea, �n sf�r�it, Bibliotec� Na�ional�
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat c� p�n� la sf�r�itul anului vor fi finalizate lucr�rile de construc�ie la Biblioteca Na�ional� din Capital�. Totodat�, el a precizat c� �n doi ani va fi finalizat� �i reabilitarea Teatrului Na�ional din Bucure�ti, iar �ntre timp va fi finalizat �i proiectul de reabilitare a Palatului Culturii din Ia�i. Kelemen Hunor a participat, la sf�r?itul s�pt�m�nii trecute, la C�l�ra�i, la recep�ia final� a lucr�rilor de restaurare a cl�dirilor Direc�iei Jude�ene pentru Cultur� �i Patrimoniul Na�ional.
Angela Gheorghiu: 'Oamenii cred c� sunt dificil�, dar cine nu este?'
Oricine dore�te un rezultat bun trebuie s� fie dificil, uneori, este de p�rere soprana de origine rom�n�, Angela Gheorghiu, �ntr-un interviu pentru ziarul britanic The Guardian. ''Oamenii �nc� mai cred c� sunt dificil�. Dar cine nu este a�a? Balzac a fost dificil; Tolstoi a fost dificil; mama mea poate fi dificil�'', a declarat Angela Gheorghiu atunci c�nd a fost �ntrebat� cum ar dori s� r�m�n� �n amintirea oamenilor. Ea �?i aminte?te c� realizarea sa major� a fost prima audi�ie la Londra, la Royal Opera House, pe c�nd se afla �n ultimul an la Academia de Muzic� din Bucure�ti. Potrivit The Guardian, soprana rom�n� are reputa�ia de a fi sincer� cu directorii. �ntrebat� dac� rela�ia dintre o c�nt�rea�� �i un director poate s� fie una dificil�, Angela Gheorghiu a recunoscut c� acest lucru se poate �nt�mpla, �nainte de spectacol sau �n timpul repeti�iilor. �ntrebat� ce pies� de muzic� ar fi ''coloana sonor�'' a vie�ii sale, soprana consider� c� are nevoie de un compozitor pentru aceasta. ''Cineva care s� ajung� s� m� cunoasc� cu adev�rat, s� o descopere pe adev�rata Angela �i nu doar s� citeasc� ziarele'', consider� diva. Solicitat� s� r�spund� ce al�i arti�ti admir�, Angela Gheorghiu a precizat c� prima c�nt�rea�� de oper� pe care a ascultat-o pe CD a fost Virginia Zeani. ''Ea este una dintre cele mai perfecte c�nt�re�e de oper� - o femeie frumoas� cu o voce frumoas�. Acum, �i spun 'Mama Virginia'. La �ntrebarea ce oper� de art� ar dori s� aib� �n proprietate, soprana a subliniat c� �i place foarte mult sculptorul rom�n Constantin Br�ncu�i. The Guardian aminte�te c� Angela Gheorghiu a c�ntat la toate operele mari din lume �i a lansat zeci de �nregistr�ri �i albume live. Deviza ei este: ''Nu cred �n sui�uri �i cobor�uri. M� g�ndesc doar la faptul c� sunt �nc� aici dup� 20 de ani''.
Aleile din Ci�migiu iau nume de c�r�i, �ntr-o campanie a editurii Litera
Aleile din Ci�migiu au primit nume de c�r�i �n cadrul unei campanii a editurii Litera, menit� s� promoveze aceste titluri �i s� �i �ndemne pe bucure�teni la lectur�. Plimb�ndu-se prin parc, bucure�tenii vor avea prilejul de a citi �i afla despre c�r�i precum "O zi", de David Nicholls, "Tony & Susan", de Austin Wright, "Prea mult� fericire", de Alice Munro, "Oamenii-delfin", de Torsten Krol, "Imperiul pierdut", de Clive Cussler, "Cu sufletul la gur�", de Dean Koontz, �i "Ro�u de rubin", de Kerstin Gier. Pancarte cu numele acestor c�r�i, fotografia copertei �i o scurt� prezentare a volumului au fost plasate al�turi de indicatoarele cu numele aleilor din Ci�migiu, unde vor r�m�ne p�n� la sf�r�itul lunii august. Afi�e asem�n�toare se reg�sesc �i pe gardul Palatului �u�u.
Arbori �n Pasajul Universit��ii, �n cadrul campaniei "Muzeul Antipa invadeaz� mediul urban"
Campania "Muzeul Grigore Antipa invadeaz� mediul urban", lansat� �n luna iunie prin amplasarea unui mulaj reprezent�nd o giraf� �n Pasajul Universit��ii, continu� cu un nou episod, dedicat arborilor, reprezenta�i prin mulaje �i plan�e informative. Dup� primul episod, dedicat animalelor s�lbatice, care a inclus �i concursul "Surprinde fauna din ora�ul s�u", campania Muzeului Antipa a revenit, p�n� pe 2 august, cu un nou aranjament �n Pasajul Universit��ii �i cu un concurs dedicat arborilor. Cei care doresc s� participe la concurs trebuie s� descopere un "arbore de muzeu" din ora�ul �n care locuiesc �i s� trimit� o fotografie cu acesta, al�turi de r�spunsuri la �ntreb�rile "Care este cel mai frumos arbore din ora�ul dumneavoastr�?; Care este cel mai b�tr�n?; Dar cel mai mare?". Ghidul "Flora Bucure�tiului" �i regulamentul concursului au fost puse la dispozi�ia participan�ilor din Capital� pe site-ul www.antipa.ro �i pe pagina de Facebook dedicat� evenimentului. C�tig�tor va fi desemnat cel care va primi cele mai multe "Like-uri" p�n� la finalul concursului. Premiul const� �ntr-o vizit� gratuit� la Muzeul "Grigore Antipa" pentru c�tig�tor �i patru prieteni de-ai s�i. Muzeul Na�ional de Istorie Natural� "Grigore Antipa" urmeaz� s� fie redeschis �n acest an, dup� reabilitarea cl�dirii �i modernizarea expozi�iei permanente, �ncepute �n ianuarie 2009.
Filmul "Apele tac" - dou� premii la Festivalul de scurtmetraje Curtas Vila do Conde din Portugalia
Filmul "Apele tac", al regizoarei Anca Miruna L�z�rescu, a fost distins cu premiul publicului "Mateus Ros� Sparkling" �i premiul RTP 2 Onda Curta la Festivalul interna�ional de scurtmetraje Curtas Vila do Conde din Portugalia. "Apele Tac" este o coproduc�ie Rom�nia/ Germania, cu o durat� de 31 de minute, care a fost prezentat� �n competi�ia dedicat� scurtmetrajelor din cadrul edi�iei de anul trecut a Festivalului Interna�ional de Film de la Berlin. �n scurtmetrajul "Apele tac", Anca Miruna L�z�rescu tematizeaz� pericolul emigr�rii ilegale din Rom�nia anilor 1980. Personajele Gregor �i Vali vor s� fug� din �ar� �i planific� s� treac� Dunarea �not, spre fosta Iugoslavie. La cea de-a 19-a edi�ie a Festivalului interna�ional de scurtmetraje Curtas Vila do Conde, care s-a desf�urat �ntre 9 �i 17 iulie, cinematografia rom�neasc� a fost reprezentat� de 14 produc�ii, repartizate pe trei sec�iuni diferite: Competi�ie Interna�ional�, In Focus �i Panorama European�. La invita�ia organizatorilor festivalului �i cu sprijinul Institutului Cultural Rom�n din Lisabona, au fost prezen�i la Curtas Vila do Conde 2011 regizorii Anca Miruna L�z�rescu, Corneliu Porumboiu, Victor Dragomir �i Cristi Iftimie, produc�toarea Ada Solomon, care a f�cut parte din juriul festivalului, �i Mihai Mitric�, reprezentantul Asocia�iei ESTEN'N'EST. "Apele tac" de Anca L�z�rescu, "Fotografia" de Victor Dragomir, "Film pentru prieteni" de Radu Jude �i "15 iulie" de Cristi Iftimie au participat la sec�iunea Competi�ie Interna�ional� a festivalului, iar �n cadrul sec�iunii Panorama European� a fost prezentat� o selec�ie de 82 de minute de scurtmetraje rom�ne�ti, realizat� de Asocia�ia ESTE'N'EST. La sec�iunea In Focus, program retrospectiv al celor mai importan�i regizori din ultimii ani, edi�ia de anul acesta l-a avut ca invitat de onoare pe regizorul rom�n Corneliu Porumboiu.
Dou� tablouri pe teme religioase semnate de Poussin, vandalizate la National Gallery din Londra
Tablourile "Adorarea vi�elului de aur" �i "L'Adoration des bergers", semnate de pictorul francez Nicolas Poussin, din secolul al XVII-lea, au fost stropite cu vopsea ro�ie, dintr-un spray, de un vizitator, la National Gallery din Londra, informeaz� bbc. Cel care a vandalizat tablourile, realizate �n anii 1633 �i 1634, a fost v�zut de un angajat al muzeului, care a activat alarma �i a chemat poli�ia. B�rbatul a fost arestat pentru distrugerile provocate asupra celor dou� lucr�ri, aflate �n colec�ia permanent� a celebrului muzeu londonez. Potrivit reprezentan�ilor National Gallery, cele dou� tablouri au fost doar pu�in deteriorate, datorit� reac�iei prompte a angaja�ilor responsabili de conservarea operelor. �n prezent, tablourile sunt din nou expuse. Nicolas Poussin este considerat unul dintre cei mai importan�i pictori francezi ai secolului al XVII-lea, care a semnat lucr�ri pe teme religioase, mitologice, istorice �i peisaje.
Cristian Mandeal �i Marian Cri�an, printre nominaliza�ii la premiile Prometheus 2011
Dirijorul Cristian Mandeal �i regizorul Marian Cri�an se num�r� printre nominaliza�ii la premiile Prometheus 2011, la sec�iunile Opera Omnia, respectiv Opera Prima, informeaz� un comunicat al Funda�iei Anonimul. Juriul a fost format din Andrei Ple�u, pre�edinte, Eugen Negrici, Dan Dediu, Ruxandra Demetrescu �i Ion Caramitru. Premiile, acordate de Funda�ia Anonimul unor arti�ti rom�ni, pentru �ntreaga carier� �i pentru debut, au o valoare net� de 100.000 ?i respectiv 10.000 de lei. Anul acesta, nominaliza�ii pentru Opera Omnia sunt: Paul Cornea, Mircea Iv�nescu ?i Ion Pop, la sec�iunea Literatur�, Cristian Mandeal, Horia Moculescu ?i Stelian Olariu, la Muzic�, Sorin Ilfoveanu, Alma Redlinger ?i Vladimir �etran, la sec?iunea Arte vizuale, Hora�iu M�l�ele, Radu Gabrea ?i Drago� Buhagiar, la sec�iunea Artele spectacolului. Nominaliza�ii pentru Opera Prima sunt: Valentina Chiri��, M. Du�escu, Anca Ha�iegan, la sec�iunea Literatur�, Sebastian Androne, Valentina Naforni�� ?i Mihai Ritivoiu, la sec�iunea Muzic�, Michele Bressan, Alexandru Niculescu ?i Cristian R�du��, la Arte vizuale, Marian Cri�an, Alexandru Maftei ?i David Schwartz, la sec�iunea Artele spectacolului. Printre laurea�ii edi�iilor anterioare ale marelui premiu Prometheus pentru Opera Omnia se num�r� Liviu Ciulei, Vasile Gorduz, Silvia Radu, Nicolae Manolescu, Paul Bortnovski, Aurel Stroe, George Banu, Mircea Horia Simionescu, Ileana Malancioiu �i Victor Rebengiuc. Totodat�, marele premiu Prometheus pentru Opera Prima �i are ca laurea�i pe Dan Dediu, Cristian Mungiu, Radu Afrim, Diana Rotaru, Cristian Nemescu, Alexandru R�dvan, Alexandru Tomescu, Remus Azoi�ei, Eduard Stan �i Andrei Terian. �n luna septembrie, juriul va stabili finali�tii, c�te unul pentru fiecare sec�iune, iar �n luna octombrie, la Clubul Prometheus din Capital�, vor fi anun�a�i c�tig�torii.
Tur ghidat "Cu bastonul prin Bucure�ti...", �n fiecare weekend, �n Capital�
Turul pietonal ghidat "Cu bastonul prin Bucure�ti..." a revenit, pentru cea de-a doua edi�ie, de s�mb�t�, �n fiecare weekend, pe traseul Ateneul Rom�n - Banca Na�ional�, informeaz� organizatorii - Asocia�ia Rom�n� pentru Cultur�, Educa�ie �i Normalitate. Desf�urat sub sloganul "Descoper� ora�ul pas cu pas!", proiectul ARCEN cuprinde un tur-ghidat pietonal al Capitalei oferit gratuit bucure�tenilor, realizat �n exclusivitate de voluntarii asocia�iei. Proiectul "Cu bastonul prin Bucure�ti..." se va desf�ura, �n fiecare sf�r�it de s�pt�m�n�, p�n� pe 11 septembrie, s�mb�ta, �ncep�nd cu ora 11.00, iar duminica, �ncep�nd cu ora 18.00. Durata turului-ghidat va fi de dou� ore, iar punctul de pornire va fi la Ateneul Rom�n. Potrivit ARCEN, proiectul "Cu bastonul prin Bucure�ti..." este reluat din dorin�a de a le reda bucure�tenilor istoria pierdut� a ora�ului, �n contextul �n care Capitala este puternic afectat� de lipsa unei coeren�e urbanistice, av�nd �n prezent o dezvoltare haotic� �i care conduce la masacrarea istoriei �i patrimoniului cultural. Turul-ghidat pietonal va cuprinde un tablou amplu al vie�ii bucure�tenilor de-a lungul ultimelor secole, va ilustra pove�ti despre oameni care au �nsp�im�ntat un �ntreg ora�, idealurile unor oameni care au schimbat fa�a Bucure�tiului, pove�tile de amor care circulau dintr-un cap �n altul al C�ii Victoriei, anecdote, poezii �i satire pe care le cuno�teau bucure�tenii perioadei interbelice, vie�ile �mb�tr�nite, dar vii ale unor cl�diri �i ale unor oameni care par ast�zi mai tineri dec�t cei din secolul XXI. Proiectul ARCEN este o invita�ie adresat� bucure�tenilor spre a-�i descoperi cu al�i ochi ora�ul �n care tr�iesc, de a-l aprecia �i, nu �n ultimul r�nd, de a-l iubi.
Carnete ale nazistului Josef Mengele sunt scoase la licita�ie �n SUA
Carnete inedite ale nazistului Josef Mengele, medicul supranumit "�ngerul mor�ii" la Auschwitz, au fost scoase la licita�ie, �n Statele Unite ale Americii, cele circa 3.500 de pagini fiind evaluate la o sum� cuprins� �ntre 300.000 �i 400.000 de dolari. Medicul nazist, care a efectuat numeroase experimente pe prizonierii din lag�rul de exterminare de la Auschwitz, nu a putut fi niciodat� capturat �i a murit �n Brazilia, �n anul 1979, la v�rsta de 67 de ani. Documentele puse �n v�nzare �ntr-un singur lot con�in note autobiografice, poezii ?i reflec�ii de natur� filosofic�, scrise �ntre anii 1960 �i 1975, se afirm� �n comunicatul emis de casa Alexander Autographs din ora�ul Stamford, din statul american Connecticut. Textele sunt scrise cu cerneal� albastr�, au o caligrafie u�or aplecat� �i regulat�. Unele dintre pagini sunt acoperite cu desene �n creion. �n 2009, aceea�i cas� ob�inuse deja un prim manuscris al lui Mengele, de 180 de pagini, �n care acesta �i expunea, printre altele, teoriile sale despre eugenism �i eutanasie. Manuscrisul a fost achizi�ionat de nepotul unui supravie�uitor din lag�rele de exterminare, care l-a oferit apoi unei organiza�ii dedicate Holocaustului. Dup� ce a ajuns �n Argentina, la �nceputul anilor '50, Josef Mengele, c�utat de Interpol, s-a refugiat �n Paraguay, iar apoi, �n 1961, �n Brazilia, unde a locuit la Sao Paulo. Moartea sa a fost confirmat� abia �n 1985, odat� cu exhumarea din Brazilia a r�m�i�elor lui p�m�nte�ti.
Arbori �n Pasajul Universit��ii, �n cadrul campaniei "Muzeul Antipa invadeaz� mediul urban"
Campania "Muzeul Grigore Antipa invadeaz� mediul urban", lansat� �n luna iunie prin amplasarea unui mulaj reprezent�nd o giraf� �n Pasajul Universit��ii, continu� cu un nou episod, dedicat arborilor, reprezenta�i prin mulaje �i plan�e informative. Dup� primul episod, dedicat animalelor s�lbatice, care a inclus �i concursul "Surprinde fauna din ora�ul s�u", campania Muzeului Antipa a revenit, p�n� pe 2 august, cu un nou aranjament �n Pasajul Universit��ii �i cu un concurs dedicat arborilor. Cei care doresc s� participe la concurs trebuie s� descopere un "arbore de muzeu" din ora�ul �n care locuiesc �i s� trimit� o fotografie cu acesta, al�turi de r�spunsuri la �ntreb�rile "Care este cel mai frumos arbore din ora�ul dumneavoastr�?; Care este cel mai b�tr�n?; Dar cel mai mare?". Ghidul "Flora Bucure�tiului" �i regulamentul concursului au fost puse la dispozi�ia participan�ilor din Capital� pe site-ul www.antipa.ro �i pe pagina de Facebook dedicat� evenimentului. C�tig�tor va fi desemnat cel care va primi cele mai multe "Like-uri" p�n� la finalul concursului. Premiul const� �ntr-o vizit� gratuit� la Muzeul "Grigore Antipa" pentru c�tig�tor �i patru prieteni de-ai s�i. Muzeul Na�ional de Istorie Natural� "Grigore Antipa" urmeaz� s� fie redeschis �n acest an, dup� reabilitarea cl�dirii �i modernizarea expozi�iei permanente, �ncepute �n ianuarie 2009.
C�ntece considerate subversive, interzise pe postul na�ional de radio din Belarus
Difuzarea mai multor c�ntece, considerate subversive, �ntre care �i o cunoscut� pies� rock, "A�tept�m schimb�ri", a fost interzis� pe postul na�ional de radio belarus. Un oficial din cadrul Ministerului Informa�iei a sunat la postul de radio �i a anun�at c� anumite c�ntece sunt interzise. Conducerea postului a elaborat o list� de melodii a c�ror difuzare este interzis�, potrivit postului independent de televiziune Belsat, cu sediul �n Polonia. Una dintre acestea este foarte cerut� de ascult�tori, fiind popular� �n r�ndul opozan�ilor regimului autoritarist al pre�edintelui Aleksandr Luka�enko, devenit� chiar imn al mitingurilor. C�ntece ale veteranilor rockului rus, ca Andrei Makarevici �i Iuri �evciuc, care au f�cut apel la eliberarea opozan�ilor �ncarcera�i �n Belarus, sunt, de asemenea, interzise pe postul de radio. Mai multe grupuri belaruse de muzic� nu mai sunt difuzate la radio de c�teva s�pt�m�ni, �ntre care �i grupul punk-rock Liapis Trube�koi, cunoscut pentru c�ntecul s�u "Belarus freedom". Postul public de radio a refuzat orice comentariu cu privire la dispari�ia din emisiuni a acestor arti�ti. Reprimarea opozi�iei s-a amplificat, �n aceast� fost� republic� sovietic�, de la realegerea contestat�, �n decembrie, a pre�edintelui Luka�enko, aflat la putere de 17 ani, �n contextul �n care ?ara se confrunt� cu o criz� economic� major�.
Editorul Reader's Digest vrea s�-�i cedeze activele - pres�
Editorul Reader's Digest Association dore�te s� �i cedeze activele, par�ial sau total, �i sper� s� ob�in� din aceast� v�nzare circa 1 miliard de dolari, a anun�at site-ul publica�iei Wall Street Journal. Reader's Digest Association, publisherul revistei Reader's Digest, a angajat consilieri financiari pentru a promova compania �n fa�a unor cump�r�tori poten�iali, a unor fonduri de investi�ii �i altor grupuri de media, a anun�at renumitul cotidian american, cit�nd surse apropiate acestui dosar. Pe 18 august 2009, Reader's Digest Association a anun�at c� opera�iunile sale din Statele Unite vor intra sub protec�ia legii falimentului, decizia fiind luat� �n acord cu principalii ac�ionari ai companiei. Reprezentan�ii Reader's Digest au explicat c�, prin aceast� ac�iune, o parte important� a datoriei sale de 2,2 miliarde de dolari va fi restructurat� �i transformat� �n titluri. Acest demers privea doar opera�iunile din Statele Unite ale Reader's Digest Association, nu �i pe cele din str�in�tate. Grupul a ajuns apoi sub controlul crean�ier condus de banca american� JP Morgan Chase, care i-a redus datoria cu 75%. Reader's Digest Association este o companie global� de media �i marketing care instruie�te, distreaz� �i conecteaz� diverse segmente de audien�� din �ntreaga lume. Reader's Digest, una dintre cele mai citite reviste din lume, este publicat� �n 21 de limbi str�ine, �n 50 de edi�ii. Reader's Digest este prezent� �i pe pia�a din Rom�nia, �ncep�nd din anul 2004.
Cristian Mandeal �i Marian Cri�an, printre nominaliza�ii la premiile Prometheus 2011
Dirijorul Cristian Mandeal �i regizorul Marian Cri�an se num�r� printre nominaliza�ii la premiile Prometheus 2011, la sec�iunile Opera Omnia, respectiv Opera Prima, informeaz� un comunicat al Funda�iei Anonimul. Juriul a fost format din Andrei Ple�u, pre�edinte, Eugen Negrici, Dan Dediu, Ruxandra Demetrescu �i Ion Caramitru. Premiile, acordate de Funda�ia Anonimul unor arti�ti rom�ni, pentru �ntreaga carier� �i pentru debut, au o valoare net� de 100.000 ?i respectiv 10.000 de lei. Anul acesta, nominaliza�ii pentru Opera Omnia sunt: Paul Cornea, Mircea Iv�nescu ?i Ion Pop, la sec�iunea Literatur�, Cristian Mandeal, Horia Moculescu ?i Stelian Olariu, la Muzic�, Sorin Ilfoveanu, Alma Redlinger ?i Vladimir �etran, la sec?iunea Arte vizuale, Hora�iu M�l�ele, Radu Gabrea ?i Drago� Buhagiar, la sec�iunea Artele spectacolului. Nominaliza�ii pentru Opera Prima sunt: Valentina Chiri��, M. Du�escu, Anca Ha�iegan, la sec�iunea Literatur�, Sebastian Androne, Valentina Naforni�� ?i Mihai Ritivoiu, la sec�iunea Muzic�, Michele Bressan, Alexandru Niculescu ?i Cristian R�du��, la Arte vizuale, Marian Cri�an, Alexandru Maftei ?i David Schwartz, la sec�iunea Artele spectacolului. Printre laurea�ii edi�iilor anterioare ale marelui premiu Prometheus pentru Opera Omnia se num�r� Liviu Ciulei, Vasile Gorduz, Silvia Radu, Nicolae Manolescu, Paul Bortnovski, Aurel Stroe, George Banu, Mircea Horia Simionescu, Ileana Malancioiu �i Victor Rebengiuc. Totodat�, marele premiu Prometheus pentru Opera Prima �i are ca laurea�i pe Dan Dediu, Cristian Mungiu, Radu Afrim, Diana Rotaru, Cristian Nemescu, Alexandru R�dvan, Alexandru Tomescu, Remus Azoi�ei, Eduard Stan �i Andrei Terian. �n luna septembrie, juriul va stabili finali�tii, c�te unul pentru fiecare sec�iune, iar �n luna octombrie, la Clubul Prometheus din Capital�, vor fi anun�a�i c�tig�torii.
Tur ghidat "Cu bastonul prin Bucure�ti...", �n fiecare weekend, �n Capital�
Turul pietonal ghidat "Cu bastonul prin Bucure�ti..." a revenit, pentru cea de-a doua edi�ie, de s�mb�t�, �n fiecare weekend, pe traseul Ateneul Rom�n - Banca Na�ional�, informeaz� organizatorii - Asocia�ia Rom�n� pentru Cultur�, Educa�ie �i Normalitate. Desf�urat sub sloganul "Descoper� ora�ul pas cu pas!", proiectul ARCEN cuprinde un tur-ghidat pietonal al Capitalei oferit gratuit bucure�tenilor, realizat �n exclusivitate de voluntarii asocia�iei. Proiectul "Cu bastonul prin Bucure�ti..." se va desf�ura, �n fiecare sf�r�it de s�pt�m�n�, p�n� pe 11 septembrie, s�mb�ta, �ncep�nd cu ora 11.00, iar duminica, �ncep�nd cu ora 18.00. Durata turului-ghidat va fi de dou� ore, iar punctul de pornire va fi la Ateneul Rom�n. Potrivit ARCEN, proiectul "Cu bastonul prin Bucure�ti..." este reluat din dorin�a de a le reda bucure�tenilor istoria pierdut� a ora�ului, �n contextul �n care Capitala este puternic afectat� de lipsa unei coeren�e urbanistice, av�nd �n prezent o dezvoltare haotic� �i care conduce la masacrarea istoriei �i patrimoniului cultural. Turul-ghidat pietonal va cuprinde un tablou amplu al vie�ii bucure�tenilor de-a lungul ultimelor secole, va ilustra pove�ti despre oameni care au �nsp�im�ntat un �ntreg ora�, idealurile unor oameni care au schimbat fa�a Bucure�tiului, pove�tile de amor care circulau dintr-un cap �n altul al C�ii Victoriei, anecdote, poezii �i satire pe care le cuno�teau bucure�tenii perioadei interbelice, vie�ile �mb�tr�nite, dar vii ale unor cl�diri �i ale unor oameni care par ast�zi mai tineri dec�t cei din secolul XXI. Proiectul ARCEN este o invita�ie adresat� bucure�tenilor spre a-�i descoperi cu al�i ochi ora�ul �n care tr�iesc, de a-l aprecia �i, nu �n ultimul r�nd, de a-l iubi.
Cercet�torii niponi au dezvoltat un dinte �ntr-un rinichi de �oarece
Cercet�torii de la Universitatea din Tokyo au reu�it s� dezvolte un dinte pornind de la celule su�� implantate �ntr-un rinichi de �oarece, o tehnic� ce ar putea permite �n viitor ob�inerea rapid� de organe destinate transplanturilor. Biologii au reu�it �n trecut s� dezvolte din�i �n laborator �i s�-i transplanteze cu succes �n maxilarele unor �oareci, �ns� cercet�torii japonezi au utilizat de aceast� dat� o metod� care ofer� o rat� de cre�tere mult mai rapid�. Noua metod� ofer� "un c�tig de aproximativ 10 zile" �n raport cu tehnicile anterioare, a explicat Takashi Tsuji, profesor la Universitatea din Tokyo, coordonatorul studiului. Echipa de speciali�ti a ob�inut "o s�m�n��" combin�nd celulele speciale necesare pentru a forma un dinte. Celulele au reac�ionat unele cu celelalte �i au dat na�tere unui proces de cre�tere de �esuturi pentru a forma un dinte veritabil. Cercet�torii au introdus acea "s�m�n��" �ntr-o bucat� minuscul� de plastic, pe care au implantat-o apoi �n rinichiul unui �oarece. Atunci c�nd dintele a fost suficient de dezvoltat, savan�ii l-au transplantat �n maxilarul unui alt �oarece, confirm�nd astfel faptul c� dintele artificial poate s� se adapteze �n mediul bucal, s� se conecteze la nervii �i vasele de s�nge, ca �i cum ar fi un dinte natural. �oarecele poate s� simt� durerea �i al�i stimuli locali, deoarece dintele transplantat reac�ioneaz� la fel ca unul natural, au explicat savan�ii niponi.
Cautare
Newsletter
Toata lumea din familia noastra: din Buenos Aires �n Lisabona
Cel mai recent lungmetraj al regizorului Radu Jude, Toata lumea din familia noastra, va participa luna aceasta la doua dintre cele mai importante festivaluri de film independent din lume: IndieLisboa (Portugalia) şi BAFICI (Buenos Aires Festival Internacional de Cine Independiente).
Seri de muzica rom�neasca la Istanbul: Zdob si Zdub pe malurile Bosforului
Vineri, 13 aprilie 2012, trupa Zdob si Zdub va concerta �n Clubul Roxy din Beyoglu, zona centrala si moderna a Istanbulului, �n continuarea seriei de concerte de muzica balcanica sustinute de Institutul Cultural Rom�n Dimitrie Cantemir - Istanbul
Blestemul bufonului Rigoletto, �n direct de pe scena Covent Garden la Opera Nationala Bucuresti
Miercuri, 17 aprilie 2012 (21.30), spectacolul Rigoletto (Giuseppe Verdi) va fi transmis �n direct de pe scena Royal Opera House - Covent Garden (Londra) la Sala Studio a Operei Nationale Bucuresti.
Traditii pascale si port national rom�nesc la Muzeul Horniman din Londra
Muzeul Horniman, �n colaborare cu Institutul Cultural Rom�n din Londra si cu Muzeul Bucovinei din Suceava, prezinta o expozitie inspirata din traditiile pascale rom�nesti.
ICR NY co-prezinta a patra editie a Festivalului de Film European Disappearing Act
�ntre 11 si 22 aprilie 2012, Centrul Ceh si Institutul Cultural Rom�n din New York prezinta, sub egida EUNIC, �n parteneriat cu institute culturale si consulate din alte 21 de tari, festivalul de film european Disappearing Act IV.
Scoala altfel, o ora de educatia muzicala, un proiect Radio Rom�nia Cultural
A noua ora de educatie muzicala din acest an scolar a avut loc pe 4 aprilie 2012, �n sectorul 2, la Scoala Central�, sub genericul Scoala, altfel, un program de educatie nonformala initiat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Vineri, 6 martie 2012, la Palatul Mogosoaia, Sala scoartelor s-a dovedit a fi ne�ncapatoare la ultima etapa - a zecea, a Drumului spre celebritate - emisiune concurs, ajunsa la editia a III-a.
Primul lungmetraj �n regia lui Silviu Purcarete va fi prezentat la Sibiu
Lungmetrajul de debut al regizorului Silviu Purcarete ajunge şi la Sibiu. Filmul va fi prezentat zilnic, �n perioada 27 aprilie - 3 mai 2012, la Hala Balanţa.
Prezente rom�nesti la Festivalul International de Film goEast Wiesbaden
Festivalul Filmul Central-Est European goEast de la Wiesbaden Germania are loc �ntre 18 si 24 aprilie 2012 si prezinta o mixtura provocanta de filme, discursuri si concerte.
Ultimul spectacol cu Olandezul zburator, �n aceasta stagiune a Operei Nationale Bucuresti
Miercuri, 11 aprilie 2012, (19.00) pe scena ONB va avea loc ultimul spectacol cu Olandezul zburator (Der fliegende Holl�nder - Richard Wagner), o poveste impresionanta despre dragoste si sacrificiu.
Lansare de carte: Mastile lui M.I. Gabriel Liiceanu �n dialog cu Mircea Ivanescu
Miercuri, 11 aprilie 2012, ora 18.00, la Institutul Cultural Rom�n (Aleea Alexandru 38) va avea loc lansarea cartii Mastile lui M.I. Gabriel Liiceanu �n dialog cu Mircea Ivanescu (Editura Humanitas, 2012).
Art Act Magazine şi Photo Magazine lanseaza concursul foto Traieşte arta la maxim!
Art Act Magazine si Photo Magazine te �ndeamna sa traiesti arta la maxim. Ilustreaza ideea prin doua imagini si ai sansa de a c�stiga un abonament la Photo Magazine, plus ocazia ca lucrarile tale sa fie prezentate �ntr-o expozitie.
Radio Rom�nia Cultural si Asociatia Culturala Acccendo va invita din nou sa fiti martorii unei �nt�lniri artistice exceptionale, ce se desfasoara sub genericul Flautul de aur.
Un regal al tineretii si excelentei muzicale �n cadrul Seriei Concertelor Enescu
Unii dintre cei mai talentati studenti rom�ni si britanici la prestigioasele scoli de muzica din capitala britanica se vor reuni joi, 5 aprilie 2012, la sediul Institutului Cultural Rom�n din Londra.
Premiera pentru copii la Studioul Experimental: Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart
Studioul Experimental de Opera si Balet �Ludovic Spiess� din cadrul Operei Nationale Bucuresti a pregatit luna aceasta o noua premiera pentru copii: opera Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart.
Adina Dragomir de la Radio Rom�nia Cultural va fi distinsa cu premiul Reporterul anului acordat de revista Actualitatea Muzicala
Cei mai valorosi oameni din zona muzicala si cele mai importante proiecte ale anului 2011 vor fi celebrati, pe data de 5 aprilie 2012, �n Aula Palatului Cantacuzino din Capitala, unde vor fi acordate premiile Revistei Actualitatea Muzicala.
ICR New York prezinta spectacolul de teatru neconventional The Window, creat si regizat de Ana Margineanu
Luni, 2 aprilie 2012, a avut loc premiera proiectului de teatru neconventional The Window (Vitrina), prezentat de Institutul Cultural Roman din New York in spatiul galeriei sale de pe Third Avenue din Manhattan.
S�mbata, 31 martie 2012, s-a desfasurat la Londra finala renumitului Concurs International de Cvartete de Coarde - Wigmore Hall London International String Quartet Competition.
Cunoscutul dirijor Misha Katz revine la Sala Radio din Bucuresti, pentru a dirija concertul Orchestrei Nationale Radio de vineri, 6 aprilie 2012, ora 19.00.
Festivalul International al Scolilor de Teatru si Film ClassFest, editia a II-a
ICR "Mihai Eminescu" la Chisinau sprijina participarea scolilor rom�nesti de teatru si film la cea de-a doua editie a Festivalului International al Scolilor de Teatru si Film ClassFest.
T�rgul de carte Gaudeamus Cluj-Napoca s-a �ncheiat
Duminica, 1 aprilie 2012, s-a �ncheiat T�rgul de carte Gaudeamus Cluj-Napoca, editia a XIII-a. Organizat de Radio Rom�nia, �n parteneriat cu Radio Rom�nia Cluj, T�rgul a adus �n prim-plan actualitatea vietii culturale si editoriale �n cele cinci zile c�t a durat evenimentul.
La Storymania, astazi, 2 aprilie 2012, redifuzam ediţia din data de 31 martie 2011 - o poveste despre construcţia salii celei noi a Teatrului Excelsior, pe care maestrul Ion Lucian şi-a dorit sa o lase "moştenire viitoarelor generaţii de spectatori tineri".
Dirijorul Ralf Sochaczewsky si violonistul Alexandru Tomescu, �n concert la Sala Radio
Miercuri, 4 aprilie 2012, ora 19.00, Orchestra de Camera Radio va invita la un concert simfonic ce �l va avea ca invitat pe dirijorul german Ralf Sochaczewsky, care a mai fost prezent �n Studioul "Mihail Jora" cu ocazia Festivalului International de Chitara de anul trecut.
Celia Costea si Rubens Pelizzari, invitati speciali pe scena ONB, �n spectacolul Tosca
Miercuri, 4 aprilie 2012 (19.00), Opera Nationala Bucuresti va ofera un spectacol de neuitat - Tosca, cu invitati speciali. Soprana Celia Costea va da viata Floriei Tosca, eroina operei lui Giacomo Puccini, alaturi de tenorul Rubens Pelizzari, �n rolul lui Mario Cavaradossi.
Filosoful, scriitorul si traducatorul rom�n Sorin Lavric va sustine doua conferinte la Chisinau
Institutul Cultural Rom�n "Mihai Eminescu" la Chisinau �n colaborare cu Antena din Chisinau a Agentiei Universitare pentru Francofonie (AUF), prin Programul de Studii Avansate "Alexandru S. Sturdza" organizeaza doua conferinte sustinute filosoful, scriitorul si traducatorul rom�n Sorin Lavric.
�n saptam�na 2-6 aprilie 2012 elevii din toata tara descopera o scoala altfel dec�t au cunoscut-o p�na acum. Si anume una a dialogului �ntre copii, profesori si specialisti, a spatiilor deschise, a activitatilor practice, a �nvatarii prin metode noi, inovative, chiar distractive.
Emisiunea Vorba de cultura va invita sa o descoperiti (ori redescoperiti) pe poeta Ioana Ieronim. Personalitate marcanta si activa a vietii noastre culturale, Ioana Ieronim este cunoscuta si prin volumele sale de versuri si prin traduceri ori proiecte din diverse zone artistice.
�n cadrul proiectului Scoala altfel, Drumul spre celebritate, emisiune concurs organizata de Radio Rom�nia Cultural, Centrul Cultural "Palatele Br�ncovenesti" si ExcesMusic, programeaza o noua etapa la Palatul Mogosoaia.
Luna aprilie aduce 1890 de minute de spectacol pe scena Teatrului Naţional "Radu Stanca" Sibiu
Luna aprilie aduce pe scena Teatrului Naţional "Radu Stanca" din Sibiu un program de evenimente bogat şi provocator prin poveştile şi perspectivele propuse asupra lumii din jurul nostru.
Radio Romania Cultural
Kelemen Hunor: Rom�nia va avea, �n sf�r�it, Bibliotec� Na�ional�
